Etichete

, , ,

Pe Lizoanca am întâlnit-o acu’ câteva zile bune. Am tot stat și m-am gândit dacă să scriu despre asta sau mai bine să țin pentru mine. După ce nopți la rând m-a bântuit, am hotărât că e mai bine să vorbesc despre ea, poate așa se vor mai așeza lucrurile.

„Am deschis ziarul şi-am citit o frază care mi-a făcut gaură în creier: o prostituată de 11 ani a umplut un sat întreg de sifilis. Bineînțeles, știu că există prostituție infantilă, copii mutilați, agresați, uciși, împinși să supraviețuiească în genunchi, de cum văd ochiul soarelui. Dar în titlul acesta de ziar mai era ceva: o făloşenie greţoasă a vânătorului de rating. Deşi ştirea a fost preluată în aproape toate cotidienele importante, era evident că nimeni nu se obosise să investigheze sau măcar să verifice informaţia. Şi tocmai această indiferenţă năucitoare m-a determinat să scriu un roman”, spune autoarea în prezentarea cărţii.

Lizoanca

Ei bine, oare cum să nu devii curios să vezi cum se prezintă grozăvia asta. Cum să nu te întrebi de ce-i posibil așa ceva și de ce nu există nici o reacție a autorităților, comunității, familiei. Iată că este posibil. Din păcate, chiar este posibil! Poate cel mai greu de înțeles este atitudinea adulților prin iresponsabilitatea lor. Nu copiii sunt cei vinovați de situația în care au ajuns!

Acțiunea se petrece în Satul Nou iar aici, fiecare personaj are o poveste; crudă și grea, plină de suferință și umilință. Lizoanca, personajul principal al cărții, este o fetiță de 11 ani,

(…) pe ceilalți îi scuipa și-i drăcuia fără alegere. De aceea îi spuseseră Lizoanca, de-a dracu’ ce era. I s-ar fi putut zice Eliza, Eli ori Lizica. Dar nu i s-ar fi potrivit. Pe când Lizoanca era ca o mănușă: o arăta ursuză și greu de clintit. (pag. 29)

Fetița nu suportă bătăile crunte administrate de tată dar nici nepăsarea mamei și fuge de acasă. Nici la școală nu merge, rămânând repetentă un an. Este murdară, plină de păduchi și își petrece timpul alături de alți copii, la fel ca ea. Acest grup îi dă senzația de siguranță. Toți se prostituează iar cei care profită sunt odioși prin prisma anilor pe care îi au sau, mai grav, prin funcția pe care o ocupă.

Autoarea alege să abordeze trei „direcții”. Prima se referă la vârsta de 11 ani. Toate personajele, mai devreme sau mai târziu ne sunt descrise la această vârstă. Mama Lizoancei, Florența,

era o femeie micuță și un pic încovoiată. Avea trei copii, pe care-i făcuse pe negândite, și niciunul nu era așa cum ar fi vrut. (pag. 36)

Cristel, tatăl, era și el un copil făcut „din flori” de o mamă care fusese ușuratica satului. El considera că Lizoanca

o moștenise pe mama lui, care tot așa, când era tânără avea niște buze groase și bosumflate pe care el le ura.. Era o insolență în botul ăsta ca un mănunchi de cireșe, o viață de neținut în frâu, dornică să se risipească și să intre în bucluc peste viețile altora, care n-au nici o nevoie de ea. Iar această energie năvalnică îi irita la Lizoanca.

A doua „direcție” este aceea a listei pe care Sanitara a întocmit-o, listă pe care a scris suspecții de sifilis, cei pe care-i credea ea nu cei reali. Pe ea se regăsesc nume grele din sat, de la Petrache notarul și până la viceprimarul Vizitiu. Tot ea, sanitara, a fost aceea care a chemat și presa pentru a relata cazul de îmbolnăvire cu sifilis. Povestea ei este una la fel ca a celorlalți protagoniști, plină de neîmpliniri și neajunsuri.

A făcut Școala Sanitară, care pe vremea aia, pe la-nceputul anilor 90, era mai căutată ca facultatea. Trei ani de navetă la București, printre mitinguri și scutieri, trei ani grei, pentru a-și lua o diplomă.(pag 105)

A treia „direcție” este legătura satului cu capitala, acolo unde o parte din cei care au avut de-a face cu Lizoanca s-au dus să-și facă analizele pe ascuns, asta pentru ca sanitara să nu afle. Tot legat de București este și apariția reporterei care a adus știrea în fața lumii dar și Trestiana, copila pe care Lizoanca o îndrăgea dar care și ea, la rându-i, trăia o mare dramă.

Toate aceste personaje se perindă prin viața fetiței de 11 ani silind-o să se maturizeze rapid. În ciuda acestor fapte ea nu pare afectată de situație.

Pe mine însă m-au cutremurat cele citite, cu atât mai mult cu cât totul a pornit de la un fapt real. Ce anume s-a mai întâmplat cu protagonista de la care a plecat totul, nu am idee. Am căutat vești dar nu am găsit. Dar sper ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas , să-și fi găsit liniștea.

Așadar, vă invit la o lectură mai deosebită iar după ce o veți termina, m-ar bucura să discutam pe marginea ei.

Reclame