Activităţi educative copii – Lu Luca şi Ia Iasmin sau despre o călătorie în China

Etichete

Întrebări joc Dragonul buclucaş, craft lampion, Diagrama Venn China - Romania, fişe lucru China, fişă adjective China, fişă tabel cifre limba chineză, machete didactice, machete polistiren, machetă continentul Asia

Dacă e vineri…. e Iasmin!

Prietenul lui Luca a venit la noi. Îl aşteptam pentru o nouă porţie de joacă. Pentru astăzi m-am gândit să continuăm incursiunea pe tărâmul chinezesc şi asta pentru că zodiile de săptămâna trecută ne-au făcut foarte curioşi. Dar dacă atunci am vorbit numai despre zodii, acum am plecat să cunoaştem poporul care ne-a oferit aceste informaţii.

Sursele de documentare şi lectură pentru copii au fost extrem de ofertante şi se numesc: Atlasul lumii pentru copii , Atlasul lumii în imagini de la Editura Aquila, dar şi Atlasul drapelelor cu abţibilduri. Cu fiecare s-a lucrat la momentul oportun.

Pe lângă aceste cărţi extrem de utile, am mai confecţionat şi nişte fişe pe care copiii au avut de completat diferite cerinţe.

Luca fise lucru China

De mare ajutor ne-a fost şi macheta continentului Asia, machetă pe care copiii au văzut şi nominalizat ţările vecine ale Chinei, mările şi oceanul ce-i scaldă ţărmurile dar şi ce ţări se mai află pe cel mai populat continent.

Luca şi Iasmin, care pentru câteva ore s-au transformat în Lu Luca şi Ia Iasmin au citit, pe rând informaţiile din Enciclopedii. Apoi au lucrat cu Atlasul cu abţibilduri, iar acest lucru le-a pricinuit multă bucurie dar şi dorinţa de-a pune fiecare, cât mai multe abţibilduri. A fost un exerciţiu minunat pentru că au citit numele ţărilor şi au văzut încă o dată, unde sunt localizate pe hartă.

Au urmat apoi fişele, ce au aşteptat a fi completate. Prima dintre ele a fost Diagrama Venn.

Apoi cea cu adjectivele.

A treia pe listă a fost fişa în care ursuleţul panda a amestecat literele, aşa cuvintele ne mai fi putând citite. Aici a fost nevoie de ajutor, dar până la urmă totul a ieşit ok. 🙂

Etapa următoare a contat în punerea unor cuvinte în ordine alfabetică. Pentru asta am pregătit imagini cu animalele din zodiacul chinezesc, pe care copiii au trebuit să le plaseze corect. Aici a trebuit să se taie şi să se ataşeze velco-ul necesar. O activitate îndrăgită şi făcută cu plăcere.

Au venit la rând câteva cifre din limba chineză, iar aici copiii au trebuit să reprezinte grafic şi ei, după model, cifrele de la 1 la 10.

Ceea ce a urmat a fost cea mai gustată etapă. Am confecţionat o planşă mai mare reprezentând un dragon, iar copiii au trebuit să-l parcurgă, aruncând cu zarul. La fiecare pătrăţică la care ajungeau, trebuiau să răspundă la o întrebare, iar acestea se găseau ascunse în … ouă de dragon. Aici am folosit oul nostru de dinozaur, iar în el am pus 30 de ouă mai mici. În fiecare se ascundea câte o întrebare. Dacă nu răspundeau corect, te duceai înapoi, atâtea căsuţe câte arăta zarul. Întrebările le găsiţi în fişierul de mai jos.

Întrebări joc Dragonul buclucaş China

Chiar dacă băieţii au ajuns la final, au dorit să răspundă şi la întrebările ce au mai rămas în cuib. A fost mare chicoteală şi mult amuzament! Răspunsurile au fost scrise pe o foaie

La final am realizat împreună un craft, iar acesta s-a dorit a fi un lampion chinezesc. Dar băieţii au văzut şerveţelele cu dovleci şi fantome şi au schimbat macazul. Dar rezultatul a fost peste aşteptări.

Practic ce am făcut: pe două borcănele am aplicat un strat de aracet, după care am pus un şerveţel alb, apoi iar un strat de aracet şi la final şerveţelul cu model. Pe margine am montat o toartă din fir de catifea, iar în interior am pus o lumânărică.

S-a lucrat în echipă şi a fost frumos, chiar foarte frumos!

Se mai puteau spune şi face multe, dar copiii au fost bucuroşi de realizarea şi de munca lor. Am petrecut minunat şi vom mai repeta experienţa, dar cu alt subiect!

Machete didactice – Ca la talcioc 2. Machete de tot felul, pentru toate gusturile dar mai ales pentru activităţi diferite

Etichete

macheta circuitul apei in natura, macheta licurici, machete balerină, machete scene din poveşti, machetă 3D Peisaj de primăvară, machetă avizier fetiţă, machetă bicicletă, machetă Căsuţă poştală, machetă ursuleţ cu o cutie în braţe, machetă Vaporaşul Vacanţa

Vă mai poftesc o dată în talcioc. Sunt multe machete didactice dar şi alt fel de materiale pe care le-am realizat de-a lungul timpului şi pe care, dintr-un motiv sau altul, nu am reuşit să le prezint individual.
Ca om de vânzări vă pot spune că fiecare produs are cumpărătorul lui şi nu se ştie niciodată de unde vine ideea salvatoare. O poţi achiziţiona sau de ce nu, confecţiona singură.
Tot ceea ce este prezentat pe acest blog şi toate activităţile la care fac referire, reprezintă frânturi din viaţa mea şi acelor apropiaţi mie sau familiei mele.

Tot ce a ieşit din mâinile mele a fost făcut cu mult drag şi cu multă dragoste, pentru că nu am confecţionat nimic doar aşa, ca să fie!

Se poate observa că am progresat mult, şi asta fără a primi ajutorul nimănui. Am progresat doar lucrând şi încercând de la o machetă la altă să schimb câte ceva, să aduc câte o îmbunătăţire.
Mai sus este primul Circuit al apei în natură pe care l-am realizat eu. A fost folosit la o lecţie pe când era Luca la grădiniţă. Se observă destul de uşor că era chiar la început, dar şi aşa am fost extrem de bucuroasă de rezultat (pentru că nu aveam termen de comparaţie).
Este un melanj de materiale care au reuşit să se armonizeze frumos într-un tot.

Răsfoind în arhiva mea cu materiale am găsit acest licurici pe care l-am confecţionat la cererea unei doamne tare dragi mie, doamna Adriana Samson, aceasta dorind a-l dărui unei grădiniţe ce purta acest nume. Vreau să vă spun că şi-a găsit poate cel mai bun loc din grădiniţă, iar el îi întâmpină pe cei care păşesc pragul acestei minunate instituţii. Poate părea mic, dar are o dimensiune destul de mare, peste 50 centimetri. Nu pot să vă spun cum se vede atunci când cade lumina pe el. Spui că-i adevărat!

Poate doriţi să plecaţi într-o călătorie pe mare şi nu aveţi cu ce! Eu am rezolvat această problemă şi am confecţionat o machetă vaporaş, cu care copiii au plecat în vacanţa de vară. A avut ataşat şi un catarg iar această ambarcaţiune se numea Vacanţa, vorba cântecului:

Cu vaporaşul Vacanţa
Am pornit pe trei luni înspre larg
Am numit pânza mare Speranţa
Şi-am suit-o sus, sus pe catarg !

Sau dacă aveţi rău de mare, puteţi merge cu bicicleta! Am confecţionat şi aşa ceva pentru o doamnă ce avea de făcut o machetă, pentru susţinerea unui proiect, în care trebuia să existe şi o bicicletă, dar nu de hârtie (aşa a fost cerinţa!). Drept pentru care a apărut această bicicletă de … polistiren!

Ştiţi că poştaşul sună întotdeauna de două ori, dar ce te faci dacă nu poţi fi acasă? Ai nevoie de o cutie poştală în care să-ţi lase corespondenţa. Aşa a apărut această cutie poştală, care s-a cerut făcută tocmai în perioada în care cei de la gospodărirea oraşului toaletau copacii, aşa având acces şi eu, la nişte crengi de mesteacăn. A ieşit ceea ce vedeţi mai jos, iar destinatarul a fost foarte mulţumit de rezultat.

Dacă este vorba de cutii, am confecţionat o cutie ce este ţinută de un ursuleţ, iar aceasta a fost folosită pentru o activitate în care cei mici aveau de trimis şi primit nişte bileţele de la personaje din poveste. Ursul reprezenta o garanţie că nu se vor prăpădi şi nimeni nu va avea curajul să le înstrăineze!

Revenind la începuturi, vreau să vă arăt cum am confecţionat nişte balerine, ce aveau rochiţele din tul, iar pe dedesubt nu era pictat, ci montat folie autocolantă. De unde se vede că am încercat tot soiul de variante, care mai de care mai trăznită. Au fost de mare efect şi nici acum nu au dispărut din peisaj. Baletează într-un colţ de grădiniţă, neîntrerupt, de câţiva ani buni!

Poate vă ajută cu ceva această machetă 3D cu elemente de primăvară, machetă pe care am confecţionat-o pentru un cerc pedagogic. Atunci, cerinţa era ca toţi copiii unei grupe, să alcătuiască pe final de lecţie, un ansamblu de primăvară. Aşa au apărut atât de multe elemente, gâze, flori, copaci, toate de primăvară.

Nu doresc a încheia înainte de a vă prezenta 3 machete ce reprezintă scene din poveşti. Au fost foarte greu de făcut şi spun asta pentru că a trebuit să mă completez cu cea care a adăugat personajele poveştii. Este vorba de o scenă din „Capra cu trei iezi”, „Ursul păcălit de vulpe” şi „Scufița roşie”. Important este că rezultatul final a fost unul excelent, doamna obținând calificativul maxim.

Îmi doresc ca talciocul meu să vă ofere idei pentru activităţile dumneavoastră, aşa cum îmi doresc să spuneţi şi ce părere aveţi despre ele.
Zi frumoasă!

Activităţi educative copii – Copil. O stare minunată. O furtună de sentimente!

Etichete

abilități practice pentru copii, hăinuţă clovn, indieni din... cutii, machete didactice, machete polistiren, machetă Clovnul copilăriei

Pentru că nu am încetat nici măcar o clipă să mă dezic de copilul din mine, sunt momente în care această stare poate fi văzută şi de cei din jurul meu, şi asta pentru că le dau eu voie!

De dimineaţă, în drum spre şcoală, vorbeam cu Luca de diferitele activităţi pe care le-am făcut cu ocazia Zilei copilului, şi ne aduceam aminte de unele care i-au rămas lui mai aproape de suflet. Ei bine, una din aceste frumoase aduceri aminte a fost şi planiglobul cu copii dar şi un clovn, Clovnul Copilăriei. Acesta face parte din perioada mea de început, atunci când nu ştiam ce şi cum să fac, ci doar ştiam că doresc să fac ceva.

Precum lesne se observă este un melanj de tehnici, şi acolo veţi regăsi şi decupaj şi bricolaj … ce mai, o struţo- cămilă handmade. Am găsit această idee într-o revistă franţuzească şi mi-a mers la suflet.
Acest clovn a fost atât de îndrăgit de copii, încât a dăinuit. Iată că şi acum, când generaţia s-a schimbat, el revine în preajma lui 1 Iunie printre ei ca să marcheze această minunată aniversare

Cum spuneam, în drum spre şcoală, m-am gândit că ar fi frumos să mă pot juca cu o grupă de copii şi să ne bucurăm împreună, lucrând. Am găsit gânduri şi gazdă bună la Grădiniţa Pinocchio din Fălticeni, unde doamna directoare, profesor Samson Adriana dar şi doamna profesoară Irina Sandu m-au primit aşa, ca pe o veche colaboratoare. Le mulţumesc mult! 🙂
Dar ce-am făcut? Am pregătit două ateliere, unul pentru fetiţe iar celălalt pentru băieţei.
Atelierul pentru fetiţe a constat în confecţionarea unui costum de clovn (care de fapt au fost două) iar atelierul pentru băieţei a constat în confecţionarea unor indieni.
Pentru hăinuţa clovnului am avut nevoie de:
un tipar de costum de clovn
creioane colorate
carioci
pom-pom de toate culorile
ștrasuri
abţibilduri
hârtie colorată
tot soiul de figurine din fetru.
Dacă aş mai fi avut un raft de materiale şi tot nu ar fi fost de ajuns! 🙂

Fetiţele au lucrat minunat aşa cum numai ele ştiu să o facă. Au desenat, au decupat, au lipit. A fost o atmosferă plină de creaţie dar şi de înţelegere. Deoarece materialele au fost suficiente nu a existat nici un motiv de harţă.
Pentru că sunt multe fetiţe am pregătit două tipare iar ceea ce a ieşit cu siguranţă o să vă încânte ochii.


Băieţeii au trebuit să facă trei indieni. Materialele necesare acestei activități:
trei cutii (au avut una de la pantofi, una de la brioşe şi una de la acuarele
hârtie colorată
abţibilduri cu figuri geometrice
bandă adezivă cu diferite modele
pene
fire de catifea colorată.
Au avut şi ei de îmbrăcat cutiile, de format feţele, de aşezat toate ornamentele. Nici la atelierul lor nu au existat probleme pentru că au fost materiale suficiente pentru toţi participanţii.

La final am jucat şi un joc. Cei mici au trebuit să doboare indienii, iar pentru că nu am dorit să se lovească nimeni, am folosit o jucărie de pluş în loc de minge. Fetele au fost şi ele invitate să participe.

La final, cine a dorit să se fotografieze cu creaţiile fetelor, a fost liber să o facă, şi vreau să vă spun că nu au fost puţini doritori! Imaginile de mai jos stau mărturie.

Cum a fost? Minunat pentru toată lumea! Merită să încercaţi acest exerciţiu!

Activităţi educative copii – D-l Goe a ajuns şi la Luca. Oare ce-a ieşit?

Etichete

Felicitare pop-up Dl Goe, Fişă caracterizare Dl Goe, Fişă clasa a II a Dl Goe

În ultima vreme Luca a tot auzit despre acest personaj şi asta pentru că Răzvan, în timpul pregătirii lui pentru bacalaureat, a tot pomenit despre el în diferite contexte.

Iniţial nu am vrut ca Luca să se întâlnească cu el, însă lucrurile nu s-au petrecut aşa cum am dorit eu. Copilul a devenit curios tot asistând la discuţiile noastre, aşa că a solicitat să lectureze această schiţă. Este evident că nu ştie Luca despre genurile literare, dar uşor, uşor, se adaugă pe rând aceste informaţii, una câte una. De această dată i-am spus ce este o schiţă, fără a intra foarte mult în detalii.

A lecturat-o la ceas de seară, dar să nu credeţi că a fost foarte încântat. Nu semăna nici cu Edward, nici cu Despereaux, nici cu Stejărel! Aproape că nu semăna cu nimic din ceea ce se aştepta el să fie.

Întâi mi-a spus că nu a înţeles nimic! A fost nedumerit de-a dreptul.

Luca citeşte Dl Goe dar şi vorbim. Cam mult!

Am lecturat-o eu. Parcă era altfel. Lucrurile începeau să se aşeze şi să înţeleagă despre ce este vorba. Au urmat o serie de întrebări, care mai de care mai inedite. De ce numesc aşa personajele, care-i treaba cu bereta, de ce spun cucoanele ,,ciucalată” şi ,,mariner”, de ce au plecat cu birja şi tot aşa.

Am vorbit mai multe zile pe marginea acestei schiţe pe care am lipit-o de ,,Vizita”, de care a fost niţel mai încântat. Se vede treaba că este prea mic pentru a înţelege acest gen de umor şi comparativ cu felurile de lecturi citite până acum, nu prea poate face o legătură.

Însă nu am abandonat aşa uşor, asta pentru a nu-i rămâne o impresie ciudată despre scrierile lui Ion Luca Caragiale şi am căutat o modalitate să transform ceva care iniţial nu a fost perceput ca plăcut, în ceva drăguţ şi interesant.

Şi am reuşit!

Am făcut o fişă pentru a putea fi completată de Luca, iar pe lângă această fişă am găsit pe internet, o caracterizare foarte frumoasă a lui Goe, pe care Luca a înţeles-o şi agreat-o. Vă recomand s-o folosiţi cu încredere pentru că este foarte clară şi lesne de priceput. Cel puţin aşa a funcţionat în cazul nostru.

Fişa făcută de mine este mai jos.

D-l Goe Fisa de lucru clasa a IIa

După ce Luca a completat fişa făcută de mine, am trecut la caracterizarea de care vă vorbeam mai sus. Pentru asta a trebuit să decupeze nişte pătrăţele, ce la rândul lor trebuiau să completeze diagrama ce alcătuia caracterizarea lui Goe. Faptul că Luca a dorit să facă acest lucru, m-a bucurat.

După ce au fost decupate toate, le-a citit şi a completat acest puzzle. A nu se înţelege că a făcut totul singur, pentru că nu aşa a fost! Dar, a reuşit , fără ajutor să asocieze pătrăţelele la Incult, Obişnuit să primească totul la comandă, Răsfăţat, Neascultător, Prost crescut.

Apoi am marcat cu ajutorul pixurilor cu gel, fiecare pătrăţel cu ce se potrivea. Aşa am înviorat puţin planşa noastră, pe care Luca nu a dorit să o coloreze.

Până la urmă întâlnirtea noastră cu Dl Goe nu a fost chiar o nereuşită. Luca a înţeles că dacă nu iese bine din prima nu trebuie să renunţi. Caracterizarea a lucrat-o cu drag şi mulţumesc celei sau celui care a făcut-o. Pe noi ne-a ajutat mult.

Ca să încheiem mai altfel, am confecţionat o felicitare pop-up cu Dl Goe. Am găsit nişte imagini desenate de Eugen Taru, aşa aducându-mi aminte de copilărie şi iată ce-a ieşit.

Iată că s-a petrecut şi această întâlnire. A fost mai greu la început, dar pe parcurs s-au mai îndulcit toate.

Se confirmă, dacă mai era nevoie, că se poate transforma ceva ce pare neplăcut la debut în ceva drăguţ, pe final. Voi l-aţi întâlnit pe Dl Goe? Cum a fost?

 

 

Machete didactice – Salcâm… curs festiv… emoţii… garofiţe… etape încheiate. Începuturi noi!

Etichete

Colegiul Stefan cel Mare

Dintre toţi salcâmii care-mi încântă simţurile, este unul pe care-l iubesc în mod deosebit pentru că este … altfel! Este un exemplar cu flori roz. E minunat şi mă bucur în fiecare sfârşit de primăvară, pentru că ştiu că atunci când înfloreşte, vara bate la uşă.
Anul acesta s-a hotărât să fie în floare, exact în ziua în care Răzvan are Cursul festiv.
Nici nu-mi vine să cred că au trecut 12 ani!
12 ani în care am exersat zi de zi arta de a fi un părinte mai bun.
12 ani în care mi-am dat toată silinţa să sădesc în puiul meu mult dorit, toate valorile în care eu cred.
12 ani în care nu am ezitat să recunosc clipele în care am greşit sau să-mi cer scuze.
12 ani în care am alcătuit fără întrerupere un tandem, iar acesta a fost de cele mai multe ori, câştigător.
Vă doresc din suflet să parcurgeţi 12 ani de şcoală alături de copiii voştri! Atunci veţi înţelege cum stă treaba cu doisprezecelea ăsta!

Totul a început acum 12 ani, atunci când am hotărât că vreau ca băiatul meu să urmeze cursurile unui liceu care să aibă profil muzical, iar pentru ca asta să fie posibil, ne-am mutat în alt oraş, acolo unde să avem asemenea liceu. Astfel, Răzvan începea aventura lui într-ale cunoaşterii, într-un mediu pe care eu l-am considerat propice felului lui de a fi. Şi nu am greşit!

După 4 ani petrecuţi pe „portativ”, am decis, de comun acord cu copilul, că e mai bine să schimbăm macazul, ceea ce am şi făcut. Singura dorinţă a lui dar şi a mea, a fost aceea de a continua pianul ceea ce, din nou, am şi făcut. Unitatea de învăţământ aleasă atunci a fost Colegiul Stefan cel Mare adică Răzvan a devenit un Ştefanist.

Nu ştiu cum este să fii Ştefanist pentru că eu am urmat alt liceu, dar ştiu ce am simţit astăzi, la Cursul festiv, atunci când m-am aflat într-o sală plină de elevi ai acestui liceu.
Ştiu că acum sunt părinte dar credeţi-mă că în sufletul meu, astăzi, am avut exact 18 ani! Până nu trăieşti nu ai cum să ştii exact ce anume se întâmplă.
Cum spuneam, preţ de câteva ore am stat într-o sală plină de emoţii şi tinereţe, entuziasm şi multe, dar multe speranţe. Speranţa unui examen de bacalaureat trecut cu brio, speranţa unui loc la facultatea mult dorită, speranţa unei vieţi mai bune!
Este evident că la momente festive totul este îmbrăcat într-o aură pozitivă şi totul este privit la superlativ. Ceea ce urmează este mai greu!
Noi am avut noroc, sau poate copilul fiind unul la locul lui, serios şi ambiţios, a chemat norocul. În şcoala asta românească atât de greu încercată în ultimii 24 de ani, Răzvan a întâlnit dascăli adevăraţi, pe care i-a iubit şi respectat, iar la rându-i a avut parte de acelaşi tratament.

Acum, la ceas de etapă finală, Răzvan nu mai este un băieţel ci un tânăr bărbat, care are tot viitorul în faţă. Îmi doresc nespus de mult ca să intre, la propriu, în visul lui şi ceea ce şi-a dorit atât de mult, să fie palpabil. După toţi aceşti ani de studiu, ăsta ar fi cel mai frumos punct. Un punct al etapei de acasă. Urmează o alta, în care desprinderea de cuibul părintesc este reală! Nu am nici o teamă în acest sens şi ştiu că va reuşi să se adapteze şi să se descurce, indiferent unde îl vor purta paşii şi Dumnezeu.

Vreau să-i mulţumesc doamnei lui dirigintă, profesoara Petrişor Didina, un dascăl cu atâta răbdare şi înţelegere. Calmul dumneaiei a fost şi este atât de benefic! Ferice de elevii ce-o vor întâlni!

Deasemenea vreu să o îmbrăţişez pe Andru, draga de Andru căreia vreau să-i spun că o iubesc şi că mi-e nespus de dragă! Îţi mulţumesc că ai intrat în viaţa mea, dar mai ales în viaţa fiului meu, cu alura ta de dascăl discret şi tihnit, talentat şi aşezat. În nebunia asta colectivă şi în tumultul de care avem parte, tu emani o notă de normalitate. Ori nu-i la îndemăna oricui!
Iată că au trecut 12 ani. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru ei, şi pentru tot ce au însemnat! Sunt fericită!

Îţi mulţumesc, Răzvan, că ai ales să fiu mama ta! E cea mai mare onoare! Şi sper şi reciproca să fie valabilă, copilul meu iubit!

Activităţi educative copii – Iată cum s-a strecurat un an de la Producţia de pian. Parcă a fost ieri!

Etichete

felicitări producţie pian

Producţia de pian!

Ani la rândul am asistat la aceste manifestări culturale, pe care le-am trăit, de fiecare dată, cu un tumult de sentimente. Răzvan a urmat şcoala primară în cadrul Colegiului de Artă Ciprian Porumbescu din Suceava, iar în clasa în care a fost a făcut cursuri de pian. Trebuie să pomenesc şi de cursurile de Teorie şi Solfegii ale regretatei doamne profesoare Tudoraş. Dar experienţa noastră în ale pianului datează de la 3 ani, în ceea ce-l priveşte pe Răzvan şi de aceea am dorit ca începutul de şcoală să fie pe această direcţie.
Aşa că, pentru cei care nu ştiu, copiii care urmează cursurile unui colegiu cu asemenea profil, au la fiecare sfârşit de an, producţia, care este un soi de serbare, asta după ce la finalul fiecărui semestru se dau examene pentru a vedea dacă mai continua la instrument, au ba!

Cu Luca nu am mai urmat acelaşi traseu şi aici mă refer la clasele primare, asta datorită faptului că nu am găsit ceea ce căutam.
Chiar dacă doamna profesoară Dochia Smaranda, despre care am scris mai pe larg aici, este pensionară, nu a încetat să ne bucure cu aceste întâlniri care au loc într-un cadru deosebit. Scoala creştină Filadelfia reprezintă un loc minunat pentru asemenea manifestări. La aceste producţii participă elevii dumneaei alături de părinţi şi câţiva invitaţi.

Anult trecut a fost de vis (de fapt aşa spun la finele ultimei producţii!). A fost de vis pentru că ambii mei copii au cântat şi chiar au încheiat spectacolul, Luca fiind printre cei mai mici, iar Răzvan cel mai mare.

Înaintea lui Luca a mai fost o fetiţă de 5 ani, minunată, pe nume Mirela, dar care , din păcate a abandonat între timp. Luca a păsit plin de emoţii, iar acest lucru s-a datorat şi prezenţei doamnei lui învăţătoare, pe care foarte mult şi-a dorit-o prezentă la serbarea lui.

A cântat plin de emoţii, fără a fi perfect, dar pentru noi a fost extraordinar. Iar ceea ce urma să vină avea să reprezinte sarea şi piperul acestei manifestări.

Au cântat rând pe rând, toţi elevii doamnei profesoare, dar toţi au fost foarte emoţionaţi de eveniment. Fiecare a avut charmul lui şi fiecare a vibrat la frumos. Piesele alese au fost variate, asta şi în funcşie de personalitatea fiecărui ucenic.
Răzvan a încheiat recitalurile solo, cu două partituri deosebite. Una era Chopin – Preludiu iar cealaltă Debussy – Clar de Luna. Mai jos este înregistrarea video a acestui moment.

Răzvan cântă producţie pian mai 2013

A urmat apoi, recitalul la 4 măini, iar aici, Răzvan alături de o fostă colegă de-a lui, au făcut pereche cu restul colegilor. Răzvan a trebuit să cânte cu cinci dintre ei iar Teodora, la fel. Frumos, antrenant, captivant!

Finalul a aparţinut sufletului meu, pentru că Luca şi Răzvan au încheiat recitalul cu câteva piese cântate la 4 mâini.Iar aici cel care s-a stăpânit cel mai bine a fost Luca, reuşind să treacă peste câteva emoţii de-ale fratelui său.

Răzvan şi Luca cânta la pian la 4 mâini

Noi am stat cuminţi şi am savurat fiecare clipă, încercând să le găsim un loc în suflet, loc în care să stea atât de bine, încât să reverbereze mereu şi să nu se stingă nici un detaliu.

Vreau să reamintesc cu mare, dar mare plăcere prima noastră întâlnire cu Andru, care ulterior a devenit profesoara lui Răzvan, la Literatură universală. Ea s-a petrecut la această producţie, când a dat curs invitaţiei noastre. Atunci şi fetiţa ei, Miruna, a ascultat şi participat pentru prima dată la un asemenea eveniment.

Asta a fost anul trecut. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem ce şi cum va fi anul acesta. Ar reprezenta ultima întâlnire a lui Răzvan, în această formaţie.
Vă voi ţine la curent cu desfăşurarea evenimentelor.
Nu doresc a încheia înainte de a vă arăta invitaţiile pe care le-am făcut anul trecut pentru acest eveniment.

Dacă aveţi posibilitatea, nu ezitaţi să vă îndrumaţi copii către un instrument muzical. Cum se numeşte el, are mai puţină importanţă!

Machete didactice – Copilărim într-o lume plină de culoare! 1 Iunie, zi deosebită

Etichete

machete copii, machete didactice, machete polistiren, Planiglob 1 Iunie, poster prezenţă 1 Iunie

Iată că mult nu mai este şi sărbătorim poate cea mai frumoasă zi: Ziua copilului!

Este un prilej de a arăta fiecare, după pricepere şi inspiraţie ce înseamnă copilul pentru vieţile noastre şi cum îl preţuim.

În ceea ce mă priveşte pot afirma, fără să greşesc cu nimic, că este 1 Iunie tot timpul!

Am doi copii pe care mi i-am dorit mai mult ca orice pe lume şi cărora nu am ezitat nici o clipă să le arăt şi să le mărturisesc, dragostea mea. Nu cred că ar trebui să existe om care să procedeze altfel, însă viaţa cotidiană ne arată că lucrurile stau complet diferit.

Pe unde te întorci vezi suflete chinuite, înfometate, batjocorite!

Este un subiect extrem de dificil de abordat şi foarte complicat de priceput. Dar nu doresc a deturna aceste câteva rânduri în altceva decât ceea ce am pornit să scriu.

Aşadar, în ultimul an de grădiniţă a lui Luca, m-am tot gândit ce să confecţionez pentru a transforma această zi festivă în ceva deosebit de-a dreptul, şi după multe scenarii şi planuri, am avut o idee strălucită.

Spun asta, fără lipsă de modestie, şi gândindu-mă la reacţia copiilor atunci când au văzut dar mai ales atunci când au lucrat.

Am făcut un planiglob dintr-o foaie de polistiren de 10 centimetri grosime. Acesta urma să ţină loc de postament pentru figurinele ce urmau a fi aplicate. Iar aceste figurine, erau tot din polistiren dar de grosime mai mica, iar ele reprezentau două siluete: una de fetiţă şi una de băieţel.

Am avut câte două modele pentru fiecare fel.

Ineditul situaţiei a fost că, aceste figurine cu chipuri de copii au trebuit pictate, colorate de fiecare în parte. Practic, toţi copiii au primit căte una, iar eei au trebuit să le împodobească aşa cum au crezut de cuviinţă.

Vreau să vă spun că am privit cu foarte multă atenţie la rezultatul final. Copii au fost extrem de atenţi la detalii, iar acest lucru se observă lesne! Sunt fetiţe care au cercei la urechi, copii care au ceas pe mână, sau tricouri sau pantofi care poartă sigle binecunoscute.

Asta ca să nu existe nici o îndoială la atenţia cu care privesc cei mici tot ceea ce îi înconjoară.

Odată desenate aceste siluete, ele au fost puse de-a lungul acestui planiglob, aşa ca-ntr-o horă a bucuriei şi inocenţei.

Tot pentru săptămână respectivă, am confecţionat ca poster pentru prezenţă, doi copii ce se află în faţa unui tort, destinat acestei zile speciale. Copiii au avut de ornat acest tot, prin prezenţa lor, fiecare cu câte un simbol. La finalul săptămânii, tortul era numai bun de consumat!. Copiii absenţi, au fost puşi pe cutiile de cadouri ce se află sub tort. Pentru fiecare zi este câte o cutie aşa cum pentru fiecare zi , tortul are un etaj. Precum se vede, există două variante pentru acest poster.

Asta a fost una dintre ideile care au prins foarte bine în rândul celor mici! Dacă doriţi, puteţi încerca şi aşa ceva. Până la urmă, dacă sunt idei mai multe şi şansa de-a găsi ceva care să se muleze pe dorinţele proprii este crescută.

Inspiraţie maximă vă doresc!

 

Activităţi educative copii – Doi băieţei, doi cocoşei! În zodiacul chinezesc, desigur!

Etichete

fişă caracterizare personală, fişă Cum arată propria ta zodie creată de tine?, fişă desen cocoş, fişă zodiac chinezesc, pictograme zodii chinezeşti, pictură pe sticlă cocoş, zodii din Geomag

Iată că a mai trecut o săptămână şi ne-am bucurat să fim alături de Iasmin, pentru a ne continua joaca noastră.

De această dată, am ales o temă despre care nu se prea face vorbire, zodii şi zodiacul chinezesc. Este evident că am complotat cu mama lui Iasmin pentru a afla datele necesare dar şi pentru că era vorba despre membrii familiilor noastre. Nu era corect să vorbim numai despre Luca şi ai lui!

Aşadar m-am pregătit pentru o incursiune în lumea astrelor şi pentru ca şi cei mici să adune informaţii noi am apelat la Prima mea enciclopedie Larousse la mica enciclopedie Larousse, Pamântul dar şi la Descoperă Universul de la editura Aramis. Am găsit aici ceea ce ne trebuia iar băieţii au lecturat textele aferente.

  

Pentru întâlnirea noastră am pregătit şi nişte fişe, pe care le puteţi descărca de mai jos. Au fost foarte apreciate de copii şi veţi vedea ce frumoase au ieşit.

Zodiacul chinezesc

Tot pentru întâlnirea de astăzi am avut ca element surpriză câteva jocuri Geomag. Cu ajutorul lor, băieţii au putut reconstitui câteva semne zodiacale şi nu spun câtă bucurie. Luca a mai lucrat cu ajutorul lui, a Geomag-ului atât atunci când am vorbit despre Egiptul antic dar şi când am abordat acest subiect, singuri fiind, în Ne dăm huţa printre stele. Sunt minunate activităţile care se pot face cu ajutorul acestui joc!

Luca a reprezentat pe rând zodiile leu, taur şi scorpion, iar Iasmin pe cele ale berbecului, taurului şi scorpionului. Şi această etapă fiind gata, am trecut mai departe. Acum, copiii au trebuit să traducă zodiile scrise în engleză şi să caute care este cea aferentă fiecărui membru al familiei sale. A fost prilej de amuzament când au aflat că mamele lor sunt una ,, maimuţă” iar alta ,,şobolan”, că fraţii lor sunt unul ,,porc” şi altul ,,tigru” iar taţii sunt unul ,, maimuţă” iar celălalt ,, capră”. Imaginaţi-vă câtă chicoteală( specifică dealtfel acestor întâlniri!)Dar am uitat să spun că flăcăii noştri sunt amândoi cocoşi pentru că zodiacul chinezesc începe la mijlocul lunii ianuarie şi se termină în anul următor cam tot pe la aceeaşi dată.

După ce au tradus au avut de desenat câte un cocoş, după o fişă pregătită de mine şi luată de pe Activity Village.co. Un exerciţiu minunat şi interesant. Primul este cel făcut de Iasmin iar următorul este a lui Luca. Eu am fost foarte încântată de rezultat.

Apoi copiii au avut de făcut un exerciţiu de imaginaţie, ce a constat în crearea propriei zodii. Deasemenea au trebuit scrise câteva cuvinte despre zodia făcută de ei. Ei bine! Luca a desenat un soi de Cerb vânat de capricorni, iar Iasmin a făcut un Fulger. Apoi au prezentat ceea ce au scris.

A urmat o fişă în care au trebuit să facă-şi facă o scurtă caracterizare, iar aceasta să cuprindă atât calităţile cât şi defectele. Cea de mai jos este făcută de Iasmin, dar încă nu este la stadiul final.

Am pregătit apoi doi cocoşei cu surprize. Practic ce-am făcut: am dublat cocoşul şi am făcut ferestre cu întrebări surpriză. A fost partea ce-a mai gustată şi lucrată cu cel mai mare freamăt. Au fost puse întrebări din limba română dar şi din matematică, iar aici am plusat puţin la Luca şi a găsit înmulţiri. Mare bucurie!

Nu vreau să uit de pictpgramele pe care le-am scos şi pe care copiii au încercat să le imite. Pentru a fi păstrate frumos, am printat şi apoi confecţionat un plic, în care ele să stea la loc sigur.

Finalul a aparţinut artei. Am pictat pe sticlă şi chiar dacă nu am avut timpul necesar de a termina, am început şi i-am arătat lui Iasmin cum anume se face, el fiind la prima experienţă de acest gen. Aşteptâm să vedem cum a finalizat această pictură şi dacă va mai dori să repete experienţa şi cu altă ocazie.

A noastră a ieşit aşa cum se vede mai jos.

Experienţe inedite, trăite de copii la intensitate maximă! Nu evitaţi diversitatea!

Activităţi educative copii – Poate vă întrebaţi cum se pot juca un copil de 4 ani cu unul de 6, alături de altul de 8 ani dar şi de mamele lor, cărora nu le spun vârsta?! Ei bine, cu Story Cubes

Etichete

Story cubes, Story cubes actions, Story cubes voyages

Postarea de mai devreme a Cocăi, m-a determinat să vă spun cum am petrecut noi clipe mi – nu – na – te jucându-ne cu aceste cuburi.

Eram la Braşov, la draga mea Alina şi la un moment dat, când nu mai ştiam ce să facem pentru a putea aduna trei copii cu vârste de la 4 la 8 ani, gazda noastră a scos aceste trei seturi de cuburi, Story cubes.

Este vorba, despre un joc de care nu ai cum să te plictiseşti. Poţi chiar să făureşti excelente poveşti, cu subiecte care mai de care mai bizare, pentru că într-o poveste este permis orice. Nu-i aşa?

Precum se vede în imaginile de mai sus, sunt trei seturi, Story cubes, Story cubes actions şi Story cubes voyages. În fiecare cutie sunt câte 9 nouă zaruri, iar pe faţa fiecărui zar este câte o imagine. Se observă că au culori diferite, în funcţie de setul din care provin.

Sunt excelente pentru orice ocazie, dar mai ales se pot folosi în maşină, în concediu sau ori de câte ori simţiţi că aveţi ceva de spus.

Noi ne-am aşezat la o măsuţă, am amestecat cele trei seturi şi am pornit într-o călătorie fascinantă. Să nu vă închipuiţi că micuţa Ioana, fetiţa de 4 ani s-a lăsat mai prejos şi nu a completat şi ea povestirea noastră!

Se făcea că un băieţel, în timp ce era la antrenament, s-a gândit ce bine ar fi dacă ar găsi o modalitate mai uşoară de-a ajunge la scopul dorit, acela al unui trup plin de sănătate. Aşa i-a venit ideea unei poţiuni, sau mai bine zis a unei licori magice, care sa-i îndeplinească această dorinţă. Dar odată luată această licoare, băiatul nostru s-a trezit într-un vârtej, iar când s-a dezmeticit a înţeles că se află în … Africa. De unde şi-a dat seama de acest lucru? Pentru că prin faţa lui tocmai trecea un elefant. A înţeles degrabă că a cam încurcat borcanele şi s-a gândit ce era de făcut pentru a putea ieşi din această încurcătură. Cum la el nu avea nici telefon iar foamea începuse să nu-i de-a pace, a pornit la drum.

S-a întâlnit cu un băştinaş care. drăguţ fiind, i-a dăruit o hartă care să-l ajute să se descurce. Şi tot mergând, a văzut o construcţie de care nu era străin: o piramidă. Ştia despre ea, că doar învăţase la istorie cum stă treaba cu piramidele şi de ce le-au construit faraonii! A fost bucuros că a ajuns până la ele, cu toate că nu se gândise la aceasta nici o clipă!

Şi aşa, povestea noastră s-a depănat, mai simplu, mai complicat după puterea noastră, a fiecăruia. Important este că, noi am pornit această joacă cu scopul de a aduna puţin copii, dar nu ne-am gândit că până nu se vor termina toate zarurile, nici unul nu se va ridica de la masă. Au fost momente de-a dreptul savuroase, amintind doar unul, atunci când micuţa Ioana a tras o oaie, iar replica ei, după ce s-a gândit preţ de câteva clipe a fost:

A sosit şi o oaie! Poate să stea şi ea în povestea noastră. O să ne trebuiască mai târziu!:)

Scopul nostru a fost atins. Am vorbit, am construit propoziţii folosindu-ne de anumite cuvinte, ne-am exprimat de faţă cu toată lumea fără teama că râde cineva de noi că am greşit. Fetiţele Alinei sunt de-a dreptul delicioase, pentru că se exprimă foarte frumos, sunt creative şi ceea ce este mai important, dornice să înveţe. E drept că şi părinţii lor depun toate eforturile în acest sens, iar rezultatele se văd deja.

Cât despre Luca, a înţeles că trebuie doar să vrei să faci anumite lucruri, chiar dacă raportul de forţe pare inegal. Până la urmă toţi avem câte ceva de învăţat!

Feţele copiilor în timpul acestui joc spune exact şi povestea , dar şi ambientul!

Aşa că, participaţi cu încredere la concursul organizat de Coca şi Magazinul de jucării vorbăreţe, pentru că veţi intra într-o poveste. Şi nu orice fel de poveste ci una de calitate superioară! Eu am intrat deja! Alături de oameni foarte dragi!

Machete didactice – Ca la talcioc. Machete de tot felul, pentru toate gusturile dar mai ales pentru activităţi diferite

Etichete

macheta ceas, machetă albinuțe, machetă băieţel presenter, machetă cadouri, machetă Cipollino, machetă flori mărunte multicolore, machetă ghiocel, machetă lalele, machetă păsărele multicolore, machetă ridiche, machetă semnul întrebării, machetă straturi grupă

Traversez o perioadă extrem de aglomerată şi de solicitantă.
Copiii sunt pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte şcoala. Răzvan intră peste câteva zile în cel mai important examen al lui, bacalaureatul, după care viaţa şi Dumnezeu ne va arăta ce planuri are cu el dar şi cu noi.
Luca stă şi el în aşteptarea evaluărilor şi se simte o oboseală care s-a acumulat pe parcursul celor cinci luni cât a trecut de când a început anul.
Cât despre mine?! Eu pendulez între cei trei băieţi din viaţa mea, încercând să găsesc timp pentru toate, putere, răbdare  şi creativitate
Mă bucur că încet, încet, cel mai mic băiat al meu creşte, iar aici este vorba despre blog. Nu spectaculos dar cu paşi mărunţi.
Aşa cum preconizam, deschiderea acestui blog a adus mult freamăt şi multe întrebări pe care odinioară nu le puneam. Însă nu despre blog doresc să vorbesc ci despre machetele mele iubite! Atâta bucurie îmi aduce acest polistiren prelucrat, că de multe ori, energia de la el mi-o iau!
Poate părea bizar, dar plăcerea cu care îl lucrez, mă face să regret că nu am descoperit mai repede că pot face aşa ceva.
Ce-am mai confecționat eu? Păi l-am făcut pe Cipollino pe care Luca l-a îndrăgit mult  şi l-am găsit sub această formă, aşa că l-am adus în camera  celui mic, să ne şoptească seara, poveşti la urechi. Este o machetă destul de mare; are aproape 1 metru înălţime.

Apoi am confecţionat nişte păsărele, ce aveau să întregească şi înveselească o poieniţă. Lângă ele, în plină primăvară nu puteau să lipsească nişte lalele, dar şi flori mărunte multicolore.

Am mai făcut un băieţel cu tricou verde care să fie folosit ca un  suport în activităţile altui băieţel. Imi doresc ca el să-şi fi atins scopul şi ca destinatarul să-l folosească cu drag şi spor. Dimensiunea lui este de 1 metru înălţime.

Apoi am mai confecţionat nişte cadouri ce trebuiau aşezate lângă o fetiţă. Era vorba despre o fetiţă ce-şi aniversa ziua de naştere, iar pe lângă ea trebuiau să existe şi  cadouri. Ele au sosit. 🙂

Tot în perioada asta am completat una dintre cele mai dragi machete mie, aceea a lui Pinocchio. Este poate cea mai mare machetă făcută de mine, are aproape 3 metri înălţime. Este cea mai complexă şi de suflet! Acum a trebuit să-i fac un suport pe care să fie ataşate nişte anunţuri. Postamentul de dedesubt este lung de 1,80 iar lăţimea lui este de 35 centimetri.

Un alt proiect la care am pus mult suflet este şi cesuleţul de mai jos, iar el este adresat unei grupe de pitici. Limbile sunt funcţionale, iar prezenţa lui la grupă a garantat succesul activităţii. Este vesel, elegant şi… foarte precis!

Şi pentru că ne aflăm într-un talcioc, ce zice-ţi de o … ridiche! A fost confecţionată pentru o lecţie de definitivat, tema fiind Grădina de legume, iar după ce am confecţionat-o, am transformat-o într-un puzzle, format din 8 piese. Tot pentru grădina de legume am confecţionat un strat ce să poată fi pus în grupă. În lăcaşurile din polistiren, s-au pus grămăjoare de pământ în care s-au plantat diferite plante. A trebuit ca aceste orificii să aibă diferite forme geometrice. Mie mi s-a părut foarte interesant!

O altă machetă dragă mie este şi acest ghiocel, ce a plecat departe de mine. L-am lucrat cu mult, mult drag şi cred că sunteţi de acord cu mine că şi arată într-un mare fel.

Pentru final am lăsat un semn de întrebare. La propriu.
Oare ce va mai urma? Eu sunt deschisă oricărei provocări şi oricăror idei.
Dacă le aveţi, nu ezitaţi să le rostiţi!