Cărtărescu, traducerile și Statul român

Etichete

literatură română, scriitori contemporani

Cînd traducerile cărților sale au început să beneficieze de susținerea Statului (prin ICR), drumul internațional al lui Cărtărescu începuse deja. E incontestabil că programul de finanțare a traducerilor a ajutat, după 2006, la traducerea altor volume ale sale, dar ideea principală este că nu Cărtărescu a profitat de banii publici (cum afirmă propaganda), ci cultura română în ansamblu a profitat de succesul internațional al lui Cărtărescu.

Cărtărescu, traducerile și Statul român

Îngerul Emil Brumaru s-a înălțat…

Dumnezeu să-l odihnească!

@ntonesei's blog

În noaptea asta, cu puțin înainte de miezul nopții, poetul Emil Brumaru s-a retras în rezervația de îngeri. E greu să scriu, am amintiri cu el de peste 45 de ani. Pe la jumătatea anilor 70, cînd se năștea și în mine un fel poet, dintre poeții ieșeni ai vremii, îmi plăeau cel mai mult cei cinci din generația numită 70 – Petru Aruștei, Dan Laurențiu, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru. I-am scris în ordinea în care ne-au părăsit, m-au părăsit. M-am bucurat de apropierea lor, am scris despre ei, i-am iubit mult, îi iubesc și acum. Emil împlinise de curînd 80 de ani și era într-o formă de invidiat, cel puțin așa mi se părea mie. Joi seara, a făcut un ACV, a fost internat la spital și supus terapiei intensive, în după- amiaza de azi, își revenise, a spus poezii asistentelor, a mîncat, a glumit. După cîteva…

Vezi articolul original 85 de cuvinte mai mult

Cum să scrii corect un e-mail

Etichete

D-na Dorina Dănilă, Delicii din vecini

De la doamna Dorina

via Cum să scrii corect un e-mail

Tulburări Anxioase

Bine de știut. Mulțumesc, Cezar!

Campioana

Etichete

Cezar Danilevici

Oare cati dintre asa-zisii campioni nu sunt de fapt niste oameni nefericiti care fug de complexele lor, de abandon sau singuratate? Cati oameni de succes sunt cu adevarat de succes si nu niste nefericiti?
De la Cezar

Amalgam

Etichete

Maria Morariu

De la Maria

Cum se naşte un cuvânt

Doar umbra unui sunet de saxofon se aşază pe ideea de linişte.
Să urmăreşti cum creşte timpul şi se micşorează viitorul, asta pierdere de echilibru.
Donez alb de negru, contra coarde de chitară folosite şi aplaudate.
Nu mai am ancoră, iar deriva s-a proptit într-o margine de orizont.
După ce se termină vacanţa, poate să înceapă primăvara.

Imagine de pe: Saatchi Art

Vezi articolul original

Amalgam

de la Maria

via Amalgam

Machete didactice – Anotimpurile în poezii

Etichete

literatură pentru copii, machete didactice, machete polistiren, machetă anotimp iarna (copii prind fulgi de zăpadă), machetă anotimp primăvara (fetiță sare coarda), machetă anotimp toamna (fetiță cu dovleci), machetă anotrimp vara (băiețel cu zmeu), machetă băiețel cu zmeu, machetă copii prind fulgi de zăpadă, machetă fetiță cu coarda, machetă fetiță cu dovleci, Noapte de iarnă de Otilia Cazimir, pictură pe polistiren, poezii pentru copii, Primăvara de Lucian Blaga, Sonet I de Mihai Eminescu, Zi de vară de George Topârceanu

Primăvara
de Lucian Blaga

A cunoaște. A iubi.
Încă-odată, iar și iară,
a cunoaște-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaște. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamnă?
A cunoaște – ce-nseamnă?
A iubi – de ce ți-e teamă
printre flori și-n mare iarbă?

Printre flori și-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit
cu rumoare și ardoare
de albine rencarnate.

Înc-odată, iar și iară
a iubi e primăvară.

Zi de vară
de George Topârceanu

Linişte. Căldură. Soare.
Sălciile plângătoare
Stau în aer, dormitând.
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie, lângă apă,
Spală rufele, cântând.

Şi din vale abia vine
Murmur slab, ca de albine,
Somnoros şi uniform:
Râul, strălucind în soare,
Ceartă sălciile, care
Toată ziulica dorm.

Sub o salcie bătrână
Şi cu-o carte groasă-n mână
Care-mi ţine de urât,
M-am culcat în fân pe spate, –
Somnul lin, pe nechemate,
A venit numaidecât.

Cântec, murmur, adiere
De zefir în frunze piere
Şi rămâne doar un glas
Care umple valea-ngustă.
. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
Ia te uită, o lăcustă
Mi-a sărit tocmai pe nas!

Sonet I
de Mihai Eminescu

Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată,
Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.

Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii;
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

Deodat-aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri…
Iar mâini subţiri şi reci mi-acopăr ochii.

Noapte de iarnă
de Otilia Cazimir

Luna plină-a răsărit,
Sus pe deal s-a odihnit,
Şi pe cerul ca oglinda
A pornit-o cu colinda.

Iar în calea ei senină,
Câte-o stea se dă pe gheată
Însemnând o dungă lină
Şi subţire, ca o aţă
De lumină.

Ninse, dealurile dorm.
Doar oraşul, alb sub lună,
Geme, zbârnâie şi sună
Ca un contrabas enorm.

Școlărel de clasa a VI-a * Când aripile se frâng

Etichete

activități educative copii, Școlărel de clasa a VI-a, istorie clasa a VI-a, lapbook societatea feudală, proiect istorie clasa a VI-a

Povesteam ieri despre un proiect la istorie la care copilul a lucrat câteva zile bune și de care a fost extrem de încântat. Și eu și el dar și fratele lui de peste mări și țări.

Astăzi a venit ora cu pricina și atunci când l-a prezentat, domnul profesor a strâmbat din nas.
În primă fază nu am înțeles ce anume a provocat nemulțumirea lui iar după ce s-a liniștit, am priceput că marea nemulțumire a fost aceea că nu era complet scris în limba română.
E adevărat, a fost un material în care cele două limbi alternau, dar o mare parte din el era scris de mână în limba română, tocmai pentru a evita această discuție.
Apoi s-a obiectat că nu e chiar despre feudalism ci despre o perioadă mai mare și nici aici nu am înțeles de ce. Multe din elementele din epoca feudală se regăseau acolo.

Domnul a dorit ca proiectele să fie pe conținutul care l-a predat la clasă. Drept pentru care au apărut diferite animăluțe prin curți – vezi agricultura din acea perioadă, și alte elemente de genul.

Nu vreau să comentez despre ceva ce nu am văzut, aici referindu-mă la proiectele colegilor, ci doar să mă opresc la ceea ce știu; proiectul lucrat de Luca.
Și nu vreau nici să contracarez obiecțiile lui – ale profesorului – ci doar să-mi exprim mâhnirea că nu a putut să aprecieze o muncă depusă. Țin să menționez că nu a fost o temă ci o activitate independentă, la liberă alegere,  pe care unii copii o realizează.

Oare nu ar fi putut spune:

Totul ar fi fost ok dacă proiectul ar fi fost scris în limba română. Apreciez munca depusă.

Atât. Nimic mai mult!

La ora 11 și 40 de minute am primit telefon de la școală să vin să-l iau pentru că îi e rău. Am plecat și l-am găsit pe hol, alb ca varul iar alături de el o colegă. Avea o stare alterată cu vomă și dureri de burtă.

S-a liniștit acasă, după o bucată de timp, atunci când i-am povestit că din toată această tărășenie el a ieșit câștigat: a învățat multe lucruri peste care nu s-ar fi aplecat, a lucrat și în limba engleză. I-am mai explicat că există momente, de care el nu-i străin, când adulții reacționează diferit de cum sunt așteptările.

Dorea să mai lucreze un proiect, la geografie, în week-end. Sunt curiaosă cum va reacționa, după ce se vor mai așeza trăiril

Școlărel de clasa a VI-a * Înapoi în feudalism

Etichete

Back to the Middle Ages - video, Școlărel de clasa a VI-a, Hygiene & appeareance in the Middle Ages - video, Middle Ages market and menu - video, perioada feudalismului, proeict la istorie clasa a VI-a, teacherspayteachers, The church in the Middle Ages - video

Nu știu la voi cum este dar la noi, de fiecare dată, parcă ultimul proiect e cel mai frumos. Privit din această perspectivă, ultimul proiect la care s-a lucrat le-a surclasat pe celelalte și s-a cocoțat pe prima treaptă a podiumului. A durat câteva zile până a căpătat forma finală dar entuziasmul și freamătul a atins cote maxime.

Cel la care mă refer este un proiect la istorie, pentru că aici întâmpinăm mai multe probleme în sensul că nu este o materie îndrăgită. Dar proiectele de genul celui de astăzi vine să demonteze aceste sentimente, și ajungem până-ntr-acolo că se exclamă:

– Super, mama, vreau să mai lucrez pentru că-i foarte frumos!

S-a ajuns la perioada feudalismului și materialul pe care l-am abordat a atins mai multe subiecte care au avut menirea să deslușească ce anume s-a petrecut atunci. Practic, ceea ce a lucrat Luca a fost ca o întoarcere în timp.

Pentru a putea fi prezentat la ora de istorie, întrebările a fost traduse iar răspunsurile au fost date în limba română, asta deaorece istoria nu se studiază la clasă în limba engleză.
Proiectul l-am downloadat de pe  teacherspayteachers.

Iată despre ce anume am vorbit și din ce este alcătuit acest proiect.

Structura socială în feudalism                                        

S-a vorbit despre șerbi și țărani, cavaleri și lorzi, regi și regine. A trebuit completat un chestionar. De salutat, la toate capitolele din proeict, prezența unui vocabular, acolo unde a trebuit dată definiția cuvântului, spune care sunt sinonimele și făcut o propoziție care să cuprindă și cuvântul la care se făcea referire.

Minunată prezența unor întrebări care cereau răspuns – Gândirea critică.

Apoi s-a vorbit despre biserică și importanța ei. S-a aflat despre zeciuială și ce anume înseamnă ea, care era atitudinea bisericii față de enoriași dar și importanța ei în societatea feudală.

A fost momentul să vorbim despre catedrale și stilul în care au fost ele construite, să vedem câteva stiluri de arhitectură dar și termenii specifici folosiți atunci când vorbești despre ele.

Întrebările de la Critical Thinking au fost:
De ce crezi că bisericile au construit asemenea catedrale?
Crezi că zeciuielile erau corecte?

Următorul capitol a fost acela în care s-a vorbit despre fermieri, mâncare și unelte. Ca și acum, secera era o uneală foarte folosită și pe lângă ea am aflat de existența unui sfredel – precursorul burghiului de astăzi, despre plug dar și daltă.

Un moment „gustat” a fost acela al completării celor două platouri: unul pentru nobili și unul pentru țărani. Multe discuții s-au iscat dar și mai multe comparații.

Întrebările de la Critical Thinking au fost:
Cum crezi că s-a schimbat viața fermierilor de atunci până astăzi?
Cum crezi că s-a schimbat alimentația din acea vreme până astăzi?

Un alt subiect extrem de palpitant a fost acela în care a fost vorba despre igienă și îmbrăcămintea acelor timpuri. Despre ciuma bubonică – Moartea Neagră, nu era complet străin iar acesta a fost un moment prielnic pentru a afla mai multe detalii.

Întrebările de la Critical Thinking au fost:
Crezi că epidemia de ciumă s-a răspândit mai repede la țară sau la oraș?
Cum a evoluat igiena din feudalism până astăzi?

Ultima, dar nu cea din urmă, a fost Scrierea în feudalism. Aici, Luca a avut posibilitatea să-și compună propria monogramă și ce a ieșit a fost îndelung savurat.

Întrebările de la Critical Thinking au sunat așa:
De ce crezi că erau cărțile așa de scumpe în Evul Mediu?
Asemenea tipărituri ar fi avut succes în ziua de astăzi?

Cam așa am călătorit noi înapoi în evul mediu. Și a fost o călătorie pe cinste, zău!