Școlărel de clasa a V-a – „Krabat” o poveste despre magie neagră și iubire

Etichete

activități educative copii, cartoline-lucru-krabat-limba-romana, Despre Juro - video, Despre Krabat - video, Editura Univers Enciclopedic Junior, Krabat, Krabat - Despre Pumphutt - video, Krabat - fișe de lucru - despre Kantorka - video, Krabat „La capătul rândului” partea I și II - video, literatură universală pentru copii, Otfried Preußler

Uite că acu o săptămână pe vremea asta, habar nu aveam cine este Krabat. Nu auzisem niciodată de acest titlu cât despre autor – complet anonim. Dar ne-am bucurat că a ajuns în atenția noastră pentru că după o săptămână ne-am trezit că lucrăm pe text.
Poate veți crede că nu este potrivită pentru un copil de 11 ani dar vă asigur că firul poveștii și cele ce se petrec acolo nu are cum speria un copil în așa măsură încât să n-o poată citi.

Legat de asta mi-am adus aminte cum acu ceva vreme, o mămică mă întreba oarecum îngrijorată, dacă nu mi-e teamă să las copiii să citească Harry Potter. Nu mi-a fost, din contră, așa cum nu am avut nici o problemă în ceea ce-l privește pe Krabat.
De ce? Pentru că este o poveste în care întâlnești oameni de tipologii diferite, manifestări așișderea dar și un triumf al binelui asupra răului.
Krabat este o poveste care are toate ingredientele pentru a te face curios: aventură, copii, suspans, mister, magie neagră, iubire. Și în ciuda atmosferei misterioase în care te introduce ai senzația că trebuie să faci și tu parte din poveste.
Încă de la primele rânduri ai un sentiment ciudat, de teamă amestecată cu curiozitate, asta pentru că nu ai cum să nu te întrebi ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea și în realitate. Dar oare nu se poate?
Chiar nu se poate?

Așadar, Krabat este un băiat de paisprezece ani care în urma unor mesaje pe care le primește în vis, se hotărăște să intre ucenic la un meșter morar. Acesta stă într-o moară, denumită Moara din Mlaștina Scroafei, un loc izolat, în care se petrec tot soiul de fapte dubioase și de care sătenii nu sunt străini. Tocmai de aceea nu doresc a avea de-a face cu meșterul morar.

Dar băiatul nu ține cont de avertizările date și așa începe aventura.

La moara asta sunt 12 calfe, cu tot cu Krabat, fiecare cu felul ei de-a fi:
Tonda – calfa mare – un băiat extrem de bun și blând, se îngrijește de noul venit. Prietenos și amabil el are grijă de Krabat și-l ajută, pe ascuns, asta pentru că meșterul nu trebuie să afle. Este extrem de supărat că iubita lui a fost găsită moartă și crede că meșterul este vinovat de tragedie. La finalul primului an, Tonda moare iar protejatul lui suferă peste măsură. Își propune să afle cum a fost posibil așa ceva.
Juro – socotit prostul grupului, este cel care se ocupă de gospodărie. Face curat și mâncare colegilor lui. Toți îl cred un neîndemânatic dar el are un scop pentru care alege să se poate așa. Îi spune lui Krabat mai târziu, că numai așa a avut acces la cele ce se aflau în camera meșterului, reușins să afle lucruri foarte importante dar și să înțeleagă de ce se petrec.
Michal – un băiat foarte puternic și extrem de studios. Blând și bun el își dă toată silința de a prinde arta magiei negre cât mai bine.
Merten este vărul lui Michal, un băiat la fel de puternic și iscusit. La finalul anului doi, atunci când Michal este găsit mort, Merten refuză să mai vorbească cu colegi lui și, într-un final, după mai multe încercări de a evada de la moară, încearcă să se spânzure. Nu reușește și rămâne cu gâtul strâmb.
Lyschko este subțirel, lung, cu un nas ascuțit și o privire suspectă. Este cel mai nepopular din grup și datorită faptului că-i iscoada meșterului.
Hanzo a fost ales calfă mare în anul doi, după ce Tonda a murit. Toți au crezut că el este cel carl va urma dar s-au înșelat. E un băiat puternic fiind denumit „taurul”.

Staschko este un bun meseriaș, foarte iscusit la tâmplărie. Tot timpul meșterește și la un moment dat el este cel care construiește și  noua roată necesară funcționării morii.
Andrusch este cel mai popular și mai vesel. Cu fața ciupită de vărsat de vânt, are un fel ghiduș de a se comporta. De aceea, meșterul îl îndrăgește foarte mult.
Kito – un om foarte capricios, care nu iese cu nimic în evidență.
Petar – este cel care cioplește linguri fiind foarte drăguț și amabil.
Kubo – liniștit și prietenos nu prea se pomenește mult despre el în carte.
Când la finalul primului an Tonda este găsit mort, cel care-i ia locul este Witkó, un băiat de paisprezece ani, zvelt, palid, cu umerii înguști și părul roșcat, ca o creastă de cocoș.
Micul Lobosch are tot paisprezece ani când vine ca ucenic la moară, în al treilea an. El este prietenos și distractiv, foarte copilăros. Își dă seama că-l cunoaște pe Krabat iar acesta din urmă îl ia sub aripa lui, așa cum făcuse și Tonda cu el. Lobosch este isteț și nu dă nimănui de bănuit că este ajutat.

Condițiile de muncă de acolo sunt foarte aspre și pe lângă ele, cei 12 trebuie să învețe Arta Magiei Negre.
Cel care-i inițiază este însuși meșterul. Atunci, băieții sunt transformați în corbi și așa participă la tot soiul de lecții menite să-i învețe tainele magiei. Sunt capabili, mai apoi, să pună în practică tot ceea ce învață. Meșterul nu insistă și fiecare învață în ritmul propriu.

În poveste se petrec multe întâmplări, care mai de care mai bizare, unele chiar înfricoșătoare, dar nu doresc a vi le destăinui și a vă strica plăcerea lecturii.

Cert este faptul că pe noi ne-a prins și am dorit a nu lăsa așa poveste fără a zăbovi puțin peste ea. Și cum altfel decât cu ajutorul unor discuții care au avut ca postament celebrele fișe? Am confecționat mai multe și am avut un dialog care a completat finalul poveștii foarte frumos. E drept că am mai și scris, dar nu foarte mult. Pentru că nu am găsit nimic în limba română dar și oferta în limba engleză fiind mai mult decât limitată, le-am confecționat eu. Vi le pun la dispoziție poate veți considera că merită să le folosiți.

În primul rând am făcut două fișe cu cele mai noi cuvinte întâlnite. E un exercițiu frumos, de la care nu poate lipsi dicționarul explicativ al limbii române. La aceste cuvinte, frumoase au fost și pluralurile. Am completat câte una fiecare. 🙂                     

 Următoarele fișe, ori cartoline dacă vreți să le spuneți, au fost cu întrebări din text. Uite cum am lucrat noi, oral, o parte din ele.

cartoline-lucru-krabat-limba-romana

Finalul a fost unul peste așteptările noastre care am crezut că se vor da crâncene bătălii. Dar am avut parte de o surpriză pe care credem că așa o veți cataloga și voi.

Una peste alta, nu regret nici o secundă că am adăugat pe lista noastră și această carte asta pentru că ne-au încercat niște sentimente aparte atunci când am citit-o. Ori ce-ți dorești mai mult de la o carte decât să te facă să trăiești felurite experiențe? Și noi le-am trăit!