Etichete

, , , ,

Laura Câlțea scria pe bookaholic.ro, în luna iulie a acestui an:

Chiar și înainte de cel mai mare târg de carte al anului, Gaudeamus, cărțile scrise de autorii români sunt în număr tot mai mare și par tot mai interesante. O schimbare notabilă în peisajul literar autohton, după cum se va vedea și în lista de jos, este numărul mai mare de cărți de proză scurtă și numărul mare de debutanți. Uneori prin concursuri de manuscrise, alteori fără, din ce în ce mai des cuvântul „debut” apare pe copertă sau în prezentarea cărții, iar ăsta e un lucru foarte bun. Pe de o parte, editurile prind curaj să investească în literatura română, pe de alta, autorii sunt tot mai atenți la scriitură și poveste și mulți se implică activ și în promovarea propriilor cărți. Iar din toată treaba asta, cititorii au numai de câștigat.
Mai jos, o listă cu volume noi scrise de autori români, care v-ar putea ține companie vara asta (și nu numai). Le-am organizat pe două categorii, proză scurtă și romane (proză lungă, gen).

Din lista prezentată de ea, pe care o puteți vedea în amănunt aici, am achiziționat două din cărțile pentru adulți dar și cele trei cărți premiate la Trofeul Arthur și apărute la Bookfest 2016: „Dosarul Popcorn”, de Ana Rotea, „Olguța și un bunic de milioane”, de Alex Moldovan, „Rostogol merge acasă”, de Lavinia Braniște.
Tot Laura scrie:

Trei cărți dintr-un foc, pentru că nu am putut să aleg doar una. Toate trei sunt romane câștigătoare ale Trofeului Arthur și, din câte mi-am dat seama, și debuturi într-ale literaturii pentru copii. E important că sunt cărți pentru copii. De ce? Pentru că piața cărților pentru copii este în continuă creștere, însă este plină de traduceri și de bestsellere care vorbesc despre viața copiilor de prin alte țări și alte mitologii. Și este la fel de important pentru un copil, ca și pentru un adult, să înțeleagă, cu ajutorul literaturii, lumea în care trăiește. Precum celelalte concursuri de manuscrise pe care le-am menționat mai sus, și Trofeul Arthur reprezintă, în sine, o recomandare. După ce a fost acordat unor volume precum Și v-am spus povestea așa, de Florin Bican, sau Cartea pricoliciului, de Adina Popescu, cele trei cărți apărute anul ăsta la Bookfest sunt, din start, interesante pentru cititorii de toate vârstele.

arthur

Astăzi vreau să vă vorbesc despre „Dosarul Popcorn” o carte la care Luca a râs destul de mult dar care, în ceea ce mă privește, nu a avut același umor.

20161227_204025

Este vorba despre o trupă de copii ce locuiesc la bloc, care se străduiesc să descifreze misterul dispariției unui porcușor de Guineea. În demersul lor sunt urmăriți de altă trupă, care stă tot în bloc, fiind venită în vizită la rude  și care au același scop.

Prima se intitulează Detectivii Aerieni și este alcătuită din:

Șef de echipă: Teo, zis Marlău
Adjuncta șefului: Ada, zisă Gesicaflecer
Menbru de echipei: Bobo, zis Bolumbo
Membru de echipei: Bibi, zis Scupidu
Membru de echipă: Sherlock, zis Șeloc

Copiii ce alcătuiesc echipa Detectivilor Aerieni au vârste cuprinse între 4 și 11 ani, iar acțiunea se petrece în timpul vacanței de vară.

A doua echipă care dorește să elucideze cazul se numește Fafeflafi și este formată din:

Șefă de echipă: Fabiana și atât
Adjunctul șefei de echipă: Fergus și aproape atât
Membru de echipă: Flavia și mai puțin de atât
Membru de echipă: Fifi și nimic mai mult.

Porcușorul de Guineea este un rozător faimos, care a apărut într-o reclamă dar în ciuda acestui fapt nu este prea agreat. Cele două echipe de detectivi își iau treaba în serios și adună probe de pe teren, interoghează persoanele care au fost în contact cu animăluțul, refac traseul pierzându-și vremea prin parc, oraș sau la piață. Asta este de salutat acum, când toți sunt atât de captivați de tehnologie. Nici una dintre echipe nu reușește să rezolve cazul de una singură dar atunci când își unesc forțele, au sorți de izbândă.

Spuneam că eu nu am fost atât de încântată de povestea detectivilor dar acum, privind în urmă, poate că asemănarea izbitoare a personajelor din carte cu cele pe care le vezi pe drum mi-a creat  starea de disconfort. Ori poate insistența cu care copiii au tot adunat chiștoacele de țigări, pentru a descoperi făptașul (până la urmă aflând că unul dintre ei chiar a fumat o țigară, curios fiind) – ori dependența de cafea a micuțului din echipă, pe care nu de puține ori l-aș fi oprit eu dacă ar fi fost posibil. Este o secvență în carte, atunci când cel mic ascuns sub masă fiind, bea câteva cești bune de cafea, așteptându-te să se petreacă o nenorocire din cauza acestui exces. Sau poate prietenele Penelopei, niște adolescente care nu frecventează școala, fardate excesiv și folosind un limbaj nepotrivit vârstei lor să fi creat impresia asta, nu știu dar ceva este.

20161225_135128
În fine, poate are mai puțină importanță că nu mi-a plăcut mie, pe Luca auzindu-l de mai multe ori râzând zgomotos, ceea ce este un semn al încântării. Nici nu știu dacă pentru el au contat aceste aspecte.
A apărut volumul doi, „Dosarul clopoțeilor de Crăciun”, al doilea caz al Detectivilor Aerieni. Îl voi achiziționa pentru a vedea cum continua povestea și ce ghidușii mai fac mici noștri detectivi.

dosarul-clopoteilor-de-craciun-cover_big

Anunțuri