Machete didactice – Activități matematice pregătite pentru un Cerc Pedagogic

Etichete

macheta castel, macheta copac, macheta soare, machete albinuțe, machete buburuze, Machete Cerc Pedagogic, machete didactice, machete fluturi, machete lalele, machete lecție matematică cerc pedagogic, machete narcise, machete nori, machete polistiren, machete rândunele, machete zambile

E cald și frumos. În sfârșit! Parcă și ideile vin mai repede, mai colorate și inedite. Pentru mine, soarele reprezintă o sursă inepuizabilă de energie asta pentru că benefica lui căldură îmi energizează inspirația.
Dacă mai am și un partener care să vibreze la avalanșa de propuneri, totul merge uns.
Am continuat o colaborare pe care o am de mulți ani cu o doamnă educatoare. A început odată cu intrarea ei în sistem și de atunci, de câte ori este nevoie și ea simte mai este nevoie de un partener, mai punem un strat. S-au adunat deja câteva iar ele oferă relației noastre profesionale o căldură benefică, sigură.
Acum i-a venit rândul să organizeze un Cerc Pedagogic și pentru asta a trebuit să ne întâlnim de câteva ori pentru a definitiva proiectul pe care-l avea în vedere și pe care dorea să-l prezinte colegelor ei.
Grupa în care activează este una minunată, într-o clădire nouă ce este prevăzută cu săli mari, luminoase, călduroase.
Totul te îmbie să zăbăvești cât mai mult: mobilier nou, centre bine delimitate, curățenia și nu în ultimul rând atitudinea doamnei. Un dascăl calm și binevoitor!
S-a optat pentru o activitate matematică iar copiii vor trebui să reconstituie un tablou de primăvară ajutându-se de elementele pe care le-am confecționat.
Și nu au fost puține! Proiectul va conține un DLC + DȘ.
Au trebuit meșterite elemente care să compună acest întreg pentru fiecare cifră în parte:
un soare
doi nori la care s-au mai adăugat două berze (la activitatea matematică se vor folosi berzele pentru cifra doi)
trei fluturași
patru albine
cinci zambile
șase buburuze
șapte narcise
opt lalele
nouă ghiocei
zece rândunele

Veți observa că am făcut mai multe elemente asta pentru că doamna nu știe sigur pe care dintre ele le va folosi. Știți, vremea pe aici a fost extrem de capricioasă și în funcție de cum se va prezenta ea la momentul lecției, așa se vor alege și materialele necesare formării numerelor. Un lucru este sigur: una dintre berze (cea fără picioare) va sta într-un cuib, iar acesta va fi confecționat din crenguțe și paie de doamna educatoare.

Dar cum va arăta acest ansamblu? În poveste este vorba despre un castel în fața căruia copiii vor trebui să amenajeze o grădiniță. În fața castelului vor fi așezate două straturi, de o parte și de alta a porții, iar pe ele, cei mici vor adăuga după cum curge lecția, numerele necesare. Fiecărui număr îi corespunde un element, așa cum am descris mai sus. Elementele care compun un număr nu vor fi separate, adică să fie puse pe două straturi diferite, asta pentru că se știe că la acest nivel, de grădiniță, numerele trebuie să fie întregi, nu compuse. Prezența celor două starturi, despărțite de un drum, va face accesul către castel mai ușor fără a se călca pe straturi. Deci nu vor exista lalele – de exemplu – și pe un strat și pe celălalt. În ceea ce privește copacul, acesta nu întâmplător are patru ramuri iar fiecare ramură câte cinci crenguțe. La finalul lecției, crenguța va înflori.

Precum observați, castelul are patru ferestre. Pe fiecare dintre ele am așezat o hârtie pliată și decupată în așa fel încât ele (ferestrele) să se poată deschide. Atunci când vor fi deschise, pe ele vor putea fi observate anumite imagini. Castelul are dimensiunea de 120X135 centimetri.

Pentru a putea fi puse și cele zece rândunele, pe cele două turle laterale va fi montată o sfoară iar rândunele vor fi prinse cu ajutorul unor cârlige. Se observă în imaginea de mai jos aceste cârlige.

Cu ocazia confecționării acestor materiale mi-am adus aminte de un alt Cerc Pedagogic, la care am confecționat materialele. Era la începutul activității mele și de atunci am mai evoluat, dar pasiunea și dragul cu care am lucrat nu a scăzut, în ciuda trecerii anilor. Aștept cu mare nerăbdare să aflu cum anume s-a desfășurat lecția. Vor avea multă treabă cei mici! 🙂

Machete didactice – Responsabilități cu… buline

Etichete

machete buburuze, machete didactice, machete grupa Buburuzelor, machete polistiren, machete responsabilități, machetă Responsabilități cu buline

Iată o nouă abordare a Responsabilităților, de data aceasta puțin mai comprimată. De ce spun comprimată? Pentru că macheta aceasta ocupă un spațiu mai redus și este mai „adunată”. 🙂 Cele cinci elemente pe care se atașează responsabilitățile sunt detașabile, așa panoul putând avea folosințe multiple.

Se adresează tot unei grupe de buburuze și sunt foarte încântată de modul în care a ieșit (dacă nu eu, prima, cine altcineva 🙂 ).

 

Poate cel mai tare mă încântă găselnița cu banda de mătase, cea cu buline negre, pe care am atașat-o chenarului. Consider că îi dă un aer mai prețios așa.

O fi sau n-o fi grevă, școala tot o să înceapă odată și-o dată. Iar atunci, nu trebuie să fim pregătiți?

Machete didactice – Omul care sfințește locul

Etichete

Avizier prezență, avizier Regulile grupei, buburuză Clasa pregătitoare, machete buburuze, machete didactice, machete polistiren

Stau în cumpănă gândindu-mă cu ce anume să încep. Oare să povestesc despre această minunată primăvară, ce s-a lăsat atât de mult așteptată, dar în momentul în care a venit, a avut o așa desfășurare de forțe că m-a lăsat fără grai?

Sau să vorbesc despre berzele pe care oamenii de pe aceste meleaguri le iubesc, nedorind a le distruge cuiburile? Poate au gândit că sunt destui de-ai lor, pe care viața asta tumultoasă i-a strămutat în cine știe în ce loc al pământului, făcând tot felul de treburi pe care aici, nu le-ar fi prestat. Sau, să fie o tradiție ce nici cea mai crâncenă criză să nu o poată dovedi?

Ori mai bine aș începe cu femei care, încă, mai spală rufele la râu, neluând în seamă avalanșa tehnologică ce-a intrat în toate cotloanele, sau, mă rog, în aproape toate ungherele țării?

Parcă, totuși, înclin să cred că se cuvine să povestesc despre o școală ridicată în anul 1893, care, e mai semeață ca niciodată. De fapt, cred că ăsta este și ineditul situației, acela a unui loc încărcat de istorie, loc ce așteaptă pe cei dornici să-și ostoiască dorul de istorie, de neam, de obiceiuri. Poate școala a supraviețuit anilor pentru că așa a vrut Dumnezeu, sau poate au contribuit și oamenii locului la supraviețuirea ei. Uitându-mă la ea, la școlăreii și dascălii de acolo, nu aveam cum să nu-mi imaginez manualele electronice impuse de mai marii educației, care sunt complet rupți de realitate. Și ce-i mai trist, nu fac absolut nimic să iasă din această situație jenantă, de atâția ani.

Am avut parte de clipe minunate, de o întoarcere în timp și spun acest lucru nu în sensul rău al cuvântului, ci dimpotrivă, cu respect și drag.

O sală în care paisprezece școlărei de clasă pregătitoare făceau echipă cu doi, da! am scris bine, doi, școlărei de clasa a III-a, pentru că: „așa au fost timpurile atunci, doamnă!”. Ori timpurile erau cu câțiva ani în urmă.

Of-ul dăscăliței era unul singur: că nu se poate face performanță. Dar carte se făcea. S-a făcut, se face și așa va fi în continuare.

Trebuie să luăm aminte de la oamenii care nu și-au pierdut simțul realității și care, s-au adaptat, de voie de nevoie, la tăvălugul celor de la minister ce doresc performanță. Cu orice preț, cel puțin în acte. În maldărul de acte ce trebuie întocmint, asta în detrimentul procesului real de învățământ.

În rest, numai de bine. Se pregătesc pentru cercul pedagogic de la mijlocul lunii mai, când vor fi tare mulți invitați. Cu siguranță că totul va ieși bine, pentru că interes și eforturi s-au depus, dar problema de fond tot nu va fi rezolvată. Copiii au ieșit la o miuță, iar paznicul li s-a alăturat, lăsând toporul cu care spărgea lemnele necesare încălzirii sălilor de clasă, să se mai hodinească oleacă.

Oare chiar nu se poate face nimic, pentru a veni în întâmpinarea acestor dascăli care chiar doresc să-și facă meseria?

Machete didactice – Hai primăvară, hai vino!

Etichete

machete buburuze, machete didactice, machete flori de primavară, machete polistiren, machetă copac înflorit, machetă rândunică, machetă Zână primăvara

Mare forfotă astăzi, peste tot. Am înțeles că și ieri ar fi fost la fel, însă cum nu am putut ieși, nu am avut cum privi.

Dar la școală, de dimineață, era ca în furnicar. O sumedenie de băieței împărțeau fel de fel de atenții colegelor. Care cu bomboane, care cu câte un fir de ghiocel, care cu ce-a reușit să-i pună mama de dimineață când a plecat spre școală.

Pe mine m-a întâmpinat Leo, la fel ca-n fiecare dimineață (aproape), iar urarea lui m-a bucurat. I-am pregătit și lui Luca câte ceva să servească fetițele din clasă, și la un moment dat, una dintre ele a venit să mă întrebe dacă: „e de post?”. N-am știu ce să-i spun, pentru că nu mă așteptam la așa întrebare.

Mă uitam la acești mici băieței și la exercițiul lor de a dărui, de astăzi. Nu am putut să nu mă întreb cum va arăta peste 10 ani. Chiar așa, cum va arăta?

În rest, cred că este prima primăvară în care mă simt obosită. Astăzi am simțit acut această senzație. Poate din cauza faptului că am fost extrem de solicitată în ultimele zile sau poate… . Nu am suferit până acum de vestita astenie de primăvară și îmi doresc să nu mă apuce acum, când tocmai ce mă complimentam că „ce puternică sunt!” 🙂

Aștept cu mare nerăbdare să dea firul, parcă nu mai am răbdare. Vreau să apară verdele și să cânte păsărelele. Să mă pot uita, în voie, la tot soiul de gângănii. Și să mă bucur. Să mă bucur de lucruri mărunte, care nu costă nimic. Poate în asta și constă capacitatea lor de a transmite bucurie, pentru că sunt prețioase fără a avea preț 🙂

Așadar, hai primăvară, vino! Adu cu tine aer proaspăt și multă inspirație!