Machete didactice – Am mai căutat vreo două gâze și flori și le-am găsit

Etichete

macheta buburuza, machetă albinuţă, machetă întâmpinare Bine ați venit!, machetă floare roz, machetă floare roşie, machetă flori clopoței, machetă fluturaș verde, machetă margarete, machetă Zâna Toamnă

Aici plouă cu găleata. O vreme pe care o îndrăgești dintr-o perspectivă și o urăști din alta. Ploaia asta de toamnă, dacă te prinde, îți intră până-n miezul oaselor, înfrigurându-le.
Sunt vârste la care nu contează cum e ploaia;
dacă e de vară, poți dansa lesne prin ea
dacă e de toamnă, te poți plimba pitit sub o umbrelă.
Au fost vremuri când am dansat și eu dar m-am și plimbat. Îmi place să-mi aduc aminte dar să repet experiența, aș ezita.
Țin minte, că într-o noapte, era trecut de ora zece, Luca a dorit să iasă cu trotineta afară ca să se plimbe prin ploaie. I-am dat o pelerină de ploaie iar eu am luat o umbrelă, și preț de minute bune am stat afară și l-am privit cum ia toate bălțile la rând, într-o bucurie de nedescris. Am fotografiat momentul dar știți cum e, atunci când ai nevoie de ceva nu găsești, în ciuda etichetărilor și aranjărilor CD-urilor într-o ordine supărătoare.
A venit toamna, nu pe nepregătite ci firesc și face ce știe ea mai bine; își etalează emoțiile.

Îmi place s-o privesc din spatele ferestrei și să suprapun imagini din vară, atunci când sufletul meu plin de soare se bucura de fiecare gâză ivită.
Cum arătau gâzele și florile? Iată așa, ca mai jos!

Așadar, tot ce vă pot ura este:

în toamna mea. 🙂

Machete didactice – Cele mai cerute… cele mai dorite…

Etichete

machete anotimpuri, machete didactice, machete polistiren, machetă Zâna Toamnă, machetă Zână Iarna, machetă Zână primăvara, machetă Zână Vara

Se pare că reprezentarea anotimpurilor folosind siluete feminine este cea mai agreată formă. Sunt frumoase și în ciuda acestui fapt, care te duce cu gândul la monotonie, există suficiente resurse de a arăta de fiecare dată altfel.

În colaborările mele caut să determin pe doamna care solicită, să optăm pentru ceva ce nu am realizat până la momentul respectiv, adică forme noi și poate, aici nu mă refer la fizionomii dar măcar la detalii și la culorile folosite. Pentru că anotimpurile sunt extrem de bogate în culori și forme există șansa de a reuși o reprezentare cât mai sugestivă și în același timp inedită.

Am avut și situații în care se dorea reproducerea întocmai a unei machete deja existente în portofoliu în ciuda insistenței mele de a modifica câte ceva. Nu spun că nu e bine așa dar pentru mine formele noi și provocările la fel de noi au un „gust” minunat.

Varianta de astăzi arată după cum puteți vedea mai jos.

    

Dimensiunea lor este de 1 metru. Fiecare este accesorizată cu elemente specifice anotimpului pe care-l reprezintă. Am reușit să mai modific, doar puțin tare, față de precedentele. Îmi doresc să-și atingă scopul și să aducă o pată de culoare acolo unde se duc.

Activități educative copii – Altă Toamnă în Dumbravă.

Etichete

„Cuore” - video, Casa Memorială Mihail Sadoveanu Fălticeni, Cuore, Cuore fragment - video, Cursa cu obstacole frunze uscate - video, inimă de copi de Edmondo de Amicis, literatură pentru copii, machete didactice, machete polistiren, machetă Zâna Toamnă, Micul copist florentin, Reîntoarcerea din Dumbravă - video

Dumbrava rămase tăcută în fumul ei de lumină, ca într-un vis
Mihail Sadoveanu, Dumbrava Minunată

Dumbrava e frumoasă tot timpul dar parcă în toamnă are ceva aparte. Nu știu dacă un singur lucru face ca asta să fie posibil, mai degrabă înclin să cred că este un cumul de factori care au ca scop final această feerie. Pentru că nu exagerez cu nimic atunci când spun „feerie”.

Revenim în Dumbravă în fiecare an. În fiecare anotimp al fiecărui an.

Dacă ne-am săturat?

Încă nu!

De ce?

Pentru că de fiecare dată suntem alții. Mai mari, mai copți, mai învățați… mai copii.

Lizuca și Patrocle nu au plecat de acolo, iar poveștile lor mi se pare că sună altfel. Și cred că nu aș spune „mi se pare” ci mai degrabă aș fi sigură că sună altfel.

Trecem întâi pe la casa memorială a marelui scriitor. Ne bucurăm că e în bună stare și că aici atmosfera e parcă ruptă de cotidian. Datorită faptului că este situată pe dealul Oprișenilor, departe de lumea dezlănțuită, aici e liniște iar natura poate vorbi fără a fi întrerupră de zgomote stridente.

Noi stăm, ascultă și ne bucurăm. Acum, la această vizită, grădina ne-a întâmpinat cu multe mormane de frunze uscate. Cum să reziști și să nu te tăvălești prin ele?

Am organizat și o cursă de sărituri cu obstacole, iar acestea erau tocmai movilele de frunze.

 Cursa cu obstacole frunze uscate – video

După ce Luca și-a potolit dorul de alergat, am plecat spre Dumbravă. Timpul a fost atât de călduros că nu aveam cum rata așa plimbare. Distanța de la Casa Memorială până-n Dumbravă nu este atât de mare, așadar ne-am așternut la drum. Ne-au mângâiat privirile oamenii harnici și gospodari, care-și pregăteau grădinile de iarnă: proviziile erau puse în hambare, curțile curățate de frunze ce deja fumegau adunate în grămezi. E un miros inconfundabil ce trebuie experimentat pentru că odată înmagazinat în memorie, nu mai dispare niciodată. Zău!

Am găsit Dumbrava bine, fără nici un om, doar sporadic a mai trecut câtecineva, pentru că acolo s-a reamenajat vechea biserică iar pe lângă ea niște așezări pentru măicuțe.

Și, ca de toate dățile, am luat cu noi o carte pentru a mai citi în aer liber. „Cuore” ne-a însoțit și bine a mai făcut. A putut „vedea” și el păsările și atmosfera de vis de pe la noi. Am citit amândoi: Luca un capitol iar eu, la rugăminte lui, am citit povestea „Micului copist florentin”, pe care o puteți asculta și voi, dacă doriți.

Micul copist florentin, „Cuore” – video 

Cuore fragment – video

La plecare am avut norocul de a putea vedea un apus, cum altfel, de poveste. Știu, am repetat de multe ori cuvântul „poveste”, dar dacă așa a fost. 🙂

Un cântec ne-a însoțit drumul de întoarcere. Încercați, zău așa! E păcat să pierdeți așa trăiri și momente.

Reîntoarcerea din Dumbravă – video

P.S. Poate vreți să știți că am zărit-o. Pe cine? Păi, cum pe cine?! Pe Toamnă.

Vreți să știți cum arăta? Păi, așa. Cum altfel?!

Machete didactice – Cel mai mult mi-a plăcut…

Etichete

macheta copac, machete didactice, machete didactice anotimpuri, machete polistiren, machetă Zâna Toamnă, machetă Zână Iarna, machetă Zână primăvara, machetă Zână Vara

… anul acesta, Primăvara. De ce? Păi am avut parte de o călătorie minunată, în Marea Britanie. E așa de mult de povestit iar ecourile acestei vizite încă nu s-au stins.

Așadar, asta a fost în primăvară. 🙂

Ori, poate mai mult mi-a plăcut în Vară? Da, se poate, pentru că am parcurs cele trei luni de vacanță cu zâmbetul pe buze, mângâiați de razele soarelui în multe plimbări.

Dar parcă nici Toamna n-aș trece-o cu vederea. Un nou început de școlărel, de data asta de clasa a IV-a. Și ce frumos a fost! Emoționant.

Dar Iarna? Atât de îndrăgită Iarnă! E frig, dar mai contează? Nu…

Nu știu pe care s-o aleg, și nu cred că voi ști niciodată. Mă bucur de fiecare, așa cum mă găsesc atunci când mă întâlnesc cu ele. Se mai pune la socoteală că ele sunt veșnic tinere?

Machete didactice – În calendar este toamnă, dar natura ne transmite altceva

Etichete

machete didactice, machete polistiren, machetă coș cu fructe, machetă coș cu legume, machetă frunze de toamnă, machetă siluetă copac, machetă Zâna Toamnă

Nu știu să mai fi prins, de multă vreme, o toamnă așa de călduroasă. Termometrele arătau ieri, în jurul prânzului, temperaturi de peste 30 de grade. Astă avem parte, din nou, de același răsfăț. Ai spune că ești în plină vacanță dar zumzetul de pe străzi îți reamintește că a început școala.

Mirosul nu este cel al unei zile de toamnă, cu toate că nucile sunt numai bune de mâncat, castanele și-au lepădat hăinuțele țepoase iar frunzele, la cea mai mică adiere, dansează grațios.

Zânuța mea are nevoie de umbrelă dar nu pentru a se feri de ploaie, ci de razele soarelui.

Panerele sunt pline de roadele toamnei, roade ce-și vor găsi locul în cămări. La iarnă, cei care au fost harnici, vor avea de ce să se bucure. 🙂

Cât despre copaci, aceștia trec print-o paletă de culori ce cu greu poți s-o descrii în cuvinte. Să ne bucurăm, privindu-i!

Machete didactice – Pur și simplu… toamna

Etichete

machete didactice, machete frunze de toamnă, machete polistiren, machetă coș cu legume de toamnă, machetă Zâna Toamnă, Toamna de Tudor Arghezi, Toamna nouă de Octavian Goga

Toamna de Tudor Arghezi

Străbatem iarăş’ parcul, la pas, ca mai-nainte.
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeaşi bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.

Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.
Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins.
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, sparturile pe flaut.

Pentru că suntem atât de diferiți și ceea ce se întâmplă în jurul nostru percepem la fel, adica diferit.

Știu, fiecare avem simpatii și antipatii, lucruri care ne plac mai mult sau mai puțin, întâmplări pe care le digerăm sau nu.

Tocmai de aceea nici modul în care percepem anotimpurile nu trebuie să ne mire, asta dacă ne raportăm la cei din jur. Nu doresc a face din nou o laudatio a acestui superb anotimp, ci doar a arăta încă o față a lui, așa cum o văd eu.

Mă bucur de ceea ce văd și-mi doresc ca acest sentiment să-l trăiască și alții.

Vă doresc cămări pline de roade bogate și o toamnă numai bună să vă învelească sufletul!

Toamna nouă de Octavian Goga

Atât de tristă-i dimineața
Acum când plânge-o toamnă nouă,
Când cade din copaci viața
Și frunze galbene mă plouă.
O lume-ntreagă simți cum moare
Într-o tulpina ce se-ndoaie,
În orice zvon o așteptare
Și-un vis în fiecare foaie

Abia o brumă fără milă
Și vara mi-a fugit departe,
Răsar, movilă de movilă,
În jur de mine frunze moarte.
Ce taină le-a desprins în șoapte
Mai multe azi ca altădata,
Ce visuri au murit azi-noapte
Cu-atâta frunză spulberată?

Icoane negre mi s-arată,
Și nu stiu cum, dar mi se pare
Că-n noaptea asta-ntunecată
S-a prăpădit o fată mare.

Machete didactice – La sfat cu machetele didactice

Etichete

macheta arici, macheta dovleac, macheta pitic, machete fructe și legume de toamnă, machete nori, machetă ciupercuță prezență, machetă Zâna Toamnă

Nu de puține ori m-am întrebat, cum ar fi ca machetele confecționate de mine să prindă viată.

Cum ar fi, ca într-o zi să mă trezesc cu mai știu eu ce copil anotimp, pitic, Zână sau vreun arici să se uite la mine și să vorbească? Poate suna bizar, dar în ceea ce mă privește nu ar fi rău deloc! Machetele pe care eu le confecționez nu sunt simple bucăți de polistiren lipsite de vlagă ci sunt niște piese în care eu pun mult suflet și multă implicare. Nu am confecționat până acum nimic de dragul manufacturii, așa cum nu-mi doresc să se întâmple acest lucru prea degrabă, asta ca să nu spun niciodată.

Dialogul cu aceste machete începe în stadiul  la care mă hotărăsc ce anume formă trebuie să aibă și aici, scuzată-mi fie comparația, Gepetto scrie pe mine 🙂 . Îmi pun muuuulte întrebări și nu numai în gând ci și cu glas tare, despre cum și ce ar trebui să fac. După ce plăcile de polistiren au prins formă, dialogăm despre culorile pe care ar trebui să le aleg. Poate că se potrivesc mai bine unele nuanțe și scot în evidență mai inspirat unele expresii.

Deseori culorile se schimbă în timpul picturii pentru că, la momentul petrecerii acestei etape, consider că ar fi mai bine așa, sau că se potrivește. Nu am studii de artă în acest sens (și regret!) și merg pe trăiri, pe stări de moment, pe cum percepe ochiul nuanțele sau pe simpatii față de culori. Am culori pe care le ador, pur și simplu, cum este galbenul și infinitele lui nuanțe, dar nu pot afirma că există vreo culoare pe care s-o urăsc. Nici cele mai bizare nuanțe de marouri nu îmi displac 🙂

Așa că, stau și mă întreb ce aș răspunde unei zâne Toamna la întrebarea, de ce o plac așa de mult?

Aș avea argumente multe și i-ar trebui ceva timp să mă asculte. În primul rând îmi place că stau într-o parte a planetei în care ea poate sosi, pentru că sunt colțuri ale globului în care există doar două anotimpuri. Apoi i-aș mulțumi pentru culorile pe care le presară în jurul ei, spre bucuria noastră. Cât despre recolte? Cine nu se bucură atunci când are hambarul plin? Că sunt mere sau pere, vinete sau cereale, roșii sau butoaie cu vin, toate sunt de ajutor și binevenite! Toamna se numără tot felul de boboci.

În ciuda vremii de afară, toamna oferă un spectacol inedit în orice condiții. Dansul picăturilor de ploaie, dialogul tunetului cu fulgerul, soaptele frunzelor uscate, nu le poți întâlni decât atunci. Și nu merită să pierdem așa ceva.

Cam asta i-aș spune Zânei Toamnei la întâlnirea cu ea, dar și multe altele, mai de inimă… arămie, ce nu trebuiesc auzite de alții.

Îmi doresc ca din machetele confecționate de mine să răzbată aceste sentimente. Dacă le-ați simțit și voi, dragii mei colaboratori, vă rog să-mi dați de știre. Mult m-ar mai bucura!

Machete didactice – Anotimpurile, constanta vieții noastre

Etichete

machete didactice, machete polistiren, machetă Zâna Toamnă, machetă Zână Iarna, machetă Zână primăvara, machetă Zână Vara

Anotimpurile se succed în viața fiecăruia fie că vrem, fie că nu vrem. Reprezintă o constantă la care ne raportăm întâmplările, trăirile, bucuriile și tristețile.

Avem anotimpuri față de care dezvoltăm anumite slăbiciuni așa cum există anotimpuri pe care am dori să le parcurgem mai repede, părând a uita că odată cu trecerea lor, trece și viața noastră.

Anotimpurile mele de astăzi au chipuri de fete delicate, dichisite, prietenoase, deschise. Am încercat să prind esența anotimpului în elementele ce le alcătuiesc , în detalii.

Ar fi bine dacă am reuși să nu judecăm lucrurile pripit și să căutăm partea bună a fiecărui anotimp pe care-l traversăm. Dacă stai și-l analizezi pe fiecare în parte, ajungi la concluzia că există ceva care te face să vibrezi, oricât de neprietenos pare la prima rostire.

Iubesc primăvara numai și pentru veșnica trezire la viață și innebunitorul verde crud.

Ador vara pentru soarele ei binefăcător, pentru valurile minunate de la malul mării, pentru lumina răspândită. Răzvan mi-a fost dăruit într-o vară specială.

Toamna o văd ca fiind cea mai matură dintre anotimpuri pentru că este… coaptă la toate nivelurile, dar și pentru că acum se pregătesc roadele ce vor să vină în anul viitor.

În ciuda faptului că frigul pe mine mă face să nu mai funcționez la capacitate maximă, iarna a adus în viața mea un fiu minunat, pe Luca, fără de care existența mea ar fi fost mult, mult mai săracă. Mai trebuie să adaug ceva?

Așadar așa arată anotimpurile mele acum, anotimpuri de care se vor bucura și niște copii de grădiniță. Sper să le vadă dacă nu așa cum le văd eu, măcar cu gânduri bune și licăr în ochișori.

Iubiți anotimpurile vieții voastre, indiferent de ceea ce vă oferă!

Machete didactice – Am auzit un zvon, precum că a venit Toamna!

Etichete

machete didactice, machete polistiren, machetă fructe și legume de toamnă, machetă Zâna Toamnă

O zi frumoasă. Călduroasă și lipsită de ploaie, față de celelalte vecine ei. A plouat atât de mult că dacă nu erau temperaturi așa de ridicate ai fi spus că deja a venit toamna.

Dar la o cercetare mai amănunțită, am ajuns la concluzia că au trecut doar cincizeci de zile de vacanță, așa că  nu trebuie să ne pregătim ghiozdanele și nici să ne ciulim urechile pentru a auzi clopoțelul. Asta dacă ne gândim la faptul că acesta trebuie să clopoțească și  să nu facă altceva, după cum și-ar dori unii!

Dar m-am întâlnit cu un vișin, iar acesta mi-a șoptit, oarecum speriat că:

A venit toamna!

Însă nu am vrut să-l cred și dorind a fi mai convingător, a strigat și la un cireș, de la care am aflat același lucru. Și nu numai am aflat, ci mi-a adus și dovezi!

Parcă-i prea devreme și mi-am spus că nu poate fi adevărat. Dar plimbându-mă, aceeași veste venea și de la feblețea mea, salcâmul cu flori roșii. Unde mai pui că, a avut și el un argument devastator: o frunză galbenă!

Dacă tot veni vorba despre frunze, vă ofer în dar o melodie de vis: Mircea Baniciu – Frunza galbenă

Aud voci dinspre nuci și gutui, prune, mere și pere, dar acestea sunt pe altă tonalitate: vesele și nerăbdătoare. Pentru ele toamna înseamnă maturitate și pârg.

Mă uit în jurul meu și văd elemente care nu mă duc cu gândul la Toamnă. Văd desene pe asfalt, copii rumeni în obraji, bronzați și juliți în genunchi, flori ce înfloresc doar vara.

M-am lămurit: este vară și este vacanță! Da, toiul vacanței mari!

Dar Toamna e pitită ea pe undeva. De acest lucru sunt sigură. Mai are nevoie de ceva curaj să se arate la față. Dacă nu știți cum arată, vă ajut eu.

Toamna are rochia în culoare strugurilor, prunelor și vinetelor. Are prinse-n păr frunze ruginii iar rochia ei este ,, coaptă”!

Aduce în panere o grămadă de legume și fructe care mai de care mai ispititoare, care mai de care mai sănătoase.

Uitați-vă bine, pentru că nu aveți cum să n-o zăriți! Pentru că-i prea … ochioasă!