Etichete

, , , , , , , , , ,

Provocarea zilelor trecute a fost aceea a confecționării unui material în care să fie scos în evidență eroul principal, Ionel, băiețelul năbădăios a lui Caragiale din schița „Vizita”. E o lectură plăcută și din care toată lumea are de învățat. Nu mai pomenesc faptul că am vizionat-o de nenumărate ori alături de băieții mei, asta pentru că musafirul este interpretat magistral de Grigore Vasiliu Birlic, fălticineanul nostru.

Mă uit, de fiecare dată cu foarte multă atenție dar și mirare. Mirare a faptului că în ciuda anilor care au trecut peste această poveste/întâmplare, ea este mai actuală ca niciodată.
De câte ori n-am văzut oare „maiori” cel puțin la fel de prost crescuți, cu mame cel puțin la fel de încântate de comportamentul oripilant al bietelor odrasle… Alte vremuri, aceleași moravuri.
Dar dacă aducem în fața copiilor exemple ca acesta, șansele ca să se îndrepte ceva, cresc. Sau măcar sperăm!
Îmi aduc aminte cu mare plăcere că atunci când era în clasa a IV-a, Răzvan a avut de interpretat rolul lui Ionel, în sceneta pregătită de doamna învățătoare.

Buuun! Pentru o lecție mai deosebită – nu am reținut dacă ea era de grad ori de Cerc Pedagogic – am avut de analizat și scos în evidență comportamentul maiorului de Roșiori iar pentru asta am meșterit un carusel pe care am atașat Pălăriile Gânditoare.
Eu am aflat de Pălăriile gânditoare acum mulți ani, pe vremea când lucram în vânzări și mergeam la foarte multe cursuri de perfecționare. Tot atunci am aflat și de alte metode cum ar „Cubul”, „Ciorchinele”, „Blazonul” dar și multe altele pe care acum, de când fac aceste materiale, am observat că au ajuns și în școli și grădinițe. Deci nu-mi erau străine dar le foloseam în alt context, scopul fiind același.

Pentru cine nu este familiarizat cu noțiunea de Pălării Gânditoare, iată ce înseamnă acest concept și cum trebuie el abordat.

METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE („Thinking hats”)
· Este o metodă interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă.
· Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.
· Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul!

Pălăria albă
Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor. Este neutră şi obiectivă. Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare. Stimulează gândirea obiectivă. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea.

Pălăria roşie
Este perspectiva imaginaţiei şi sentimentelor. Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor. Roşu poate însemna şi supărarea sau furia. Descătuşează stările afective. Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…”. Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimarea lor. Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.

Pălăria neagră
Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata. Oferă o perspectivă tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie. Este perspectiva gândirii negative, pesimiste. Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ceea ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: „Dar dacă nu se potriveşte cu…” „Nu numai că nu merge, dar nici nu…”

Pălăria galbenă
Culoarea galben simbolizează strălucire, optimism. Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic. Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei. Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Exprimă speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şi a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru aceste beneficii şi valori. Oferă sugestii, propuneri concrete şi clare. Cere un efort de gândire mai mare.

Pălăria verde
Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă. Este simbolul producţiei de idei noi, inovatoare. Simbolizează gândirea creativă. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.

Pălăria albastră
Exprimă controlul procesului de gândire. Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii. Este preocuparea de a controla şi de a organiza. Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. E gândirea destinată să exploreze subiectul. Pălăria albastră este „dirijorul orchestrei” şi cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează atât ideile principale cât şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii.

Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării de probleme?
· Pălăria albastră: defineşte problema.
· Pălăria albă: oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu problema discutată.
· Pălăria verde: vizează soluţiile posibile.
· Pălăria galbenă: are în vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse.
· Pălăria neagră: evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propuse.
· Pălăria albă: leagă soluţiile de informaţiile disponibile, răspunzând la întrebări de genul: “Au soluţiile propuse o bază informaţională?”
· Pălăria roşie: stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: “Ce simţiţi în legătură cu soluţiile propuse?”
· Pălăria albastră: alege soluţia corectă şi trece mai departe.
Cu sistemul pălăriilor gânditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră), iar în alt moment să renunţe la negativism, încercând o altă pălărie, verde, de exemplu:

Avantajele metodei „Pălăriilor gânditoare”

– stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală;
– dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;
– încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
– dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale;
– este o tehnică uşor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;
– poate fi folosită în diferite domenii de activitate şi discipline;
– este o strategie metacognitivă ce încurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspective;
– determină şi activează comunicarea şi capacitatea de a lua decizii;
– încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă, complexă şi completă.
Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informaţiilor, sentimentelor, judecăţilor, atitudinii pozitive, creativităţii, controlului.
Eu am tipărit 6 pălării pe care laminat, decupat și poziționat fiecare pe felia ei. Alături am făcut 6 cartoline, ca niște felicitări, pe care am specificat cerința activității copiilor, adică legată de textul lui Caragiale.

Aveți mai jos fișierul în care găsiți  cerința fiecărei pălării la subiectul dat. Le puteți printa și folosi dacă le considerați utile.

Pălăriile gânditoare Vizita de I.L.Caragiale

Noi, de-a lungul timpului, am aplicat această metodă – mod de abordare la mai multe texte iar înțelegerea și deslușirea lor a avut o rată mare de reușită pentru că este un joc în sine.

Încercați și veți vedea ce palpitant este!

Reclame