Etichete

, , ,

Cum a fost ziua noastră de Moș Nicolae? Păi, cum să fie, normală! Am avut tot soiul de activități, care mai de care mai frumoasă.

De dimineață Luca a fost la Evaluare în Educație – limba română. S-a înscris și iată că cei care organizează aceste concursuri nu s-au gândit că este programată într-o zi în care nu ar trebui să aibă loc asemenea manifestări. Nici de această dată nu am fost scutiți de emoții tari, pentru că am retrăit senzațiile de la Euclidul de la română, atunci când, copilul nu era trecut pe nici o listă și a trebuit să facem adevărate slalomuri între clase, pentru ca într-un final să găsim un loc într-una din ele. De această dată nu numai că nu au adus o bancă, ci au deschis o sală nouă, unde au pus copiii de toate clasele, cei care nu s-au regăsit pe listele lor. Fie că au fost omiși, fie că s-au înscris în dimineața concursului :(. Apoi, de când am ajuns în clasa cu pricina, așteptarea a durat 45 de minute până au venit subiectele. Judecați voi, cui fac bine aceste lucruri și de ce trebuie să trecem prin așa situații. Mi-am spus pentru a mia oară, că este ultimul concurs. Dar pe parcurs mai uităm. Și eu, și copilul. Încă nu știm rezultatul dar asta are mai puțină importanță.

După ce am dat la spate și această etapă am revenit acasă unde Luca s-a bucurat din plin de cadourile primite cu o seară înainte. Cărțile, hăinuțele, dulciurile dar mai ales noul joc pentru consolă au constituit prilejul unei mari, dar mari bucurii. Ori, ce te poate mulțumi mai mult!

Au urmat temele pentru școală și joaca noastră. Luca a citit două din cărțile primite. Una se numește „Noaptea de Sfântul Nicolae” de Dorin Bujdei, editată la Doxologia, o carte grea pentru un copil, cu mulți termeni istorici, cu noțiuni greu de priceput și de explicat. Întâlnim cuvinte precum „ateu”, „comunism”, „securiști”, „poliție politică”, „tovarăși”. Pe lângă asta este de la sine înțeles că povestea e una tristă, cu o familie care s-a dezbinat și al cărui copil a fost crescut de o „bătrână inimoasă” pentru că mama a murit de inimă rea, după ce tatăl a fost băgat în temnița comunistă. Peste o perioadă a ieșit, și-a recuperat fiul și împreună au încercat să-și ducă traiul mai departe. Dar necazurile nu au stat departe de ei, iar în scurt timp după ce și-a găsit de lucru, tatăl acuzat pe nedrept de un furt a căzut la pat, bolnav, iar băiatul a trebuit să găsească o modalitate de a plăti chiria. A plecat la pădure pentru a aduna câteva vreascuri necesare pentru a încălzi locuința în care stăteau. Apoi totul ia o întorsătură fericită iar cei doi, tată și fiu, își găsesc liniștea.  Cel mai bine ar fi să citiți întâi voi, părinții, această poveste pentru a vă hotărâ dacă este adecvată pentru copil. Noi nu regretăm pentru că din orice text se poate desprinde o învățătură. Cu siguranță Luca nu a priceput prea bine care-i treaba cu securiștii, dar mai are timp. 🙂

Noaptea de Sfântul Nicolae – fragment video

DSC_1433 DSC_1434 DSC_1435 DSC_1437

Apoi Luca a citit o povestioară mai pe măsura lui. Poveste de iarnă editată tot la Doxologia.

DSC_1441DSC_1443DSC_1446DSC_1447

Sub un brad de Crăciun, undeva departe, departe, în ţinuturile îngheţate al Nordului, doi pui de urs alb împreună cu mama lor dorm fericiţi şi visează despre un copil din cer numit Iisus care face oamenii mai buni. Deasupra lor aurora boreală străluceşte ca un colind de Crăciun.

Povestea ne spune că departe, în îngheţatul Nord, trăia o ursoaică  albă ca neaua ce avea doi pui la fel de albi ca ea, pe unul îl chema Fulg şi pe celălalt Omăt. Ei trec prin diverse peripeţii pe care copiii le vor descoperi, dacă vor răspunde invitaţiei la lectură şi vor intra în universul magic la cărţii. Finalul este unul fericit şi sub un brad de Crăciun, undeva departe, departe, în ţinuturile îngheţate ale Nordului, doi pui de urs alb împreună cu mama lor dorm fericiţi şi visează despre un copil din cer numit Iisus care face oamenii mai buni. Deasupra lor aurora boreală străluceşte ca un colind de Crăciun.

Mama le explică micuţilor urşi curioşi  ce este Crăciunul, şi anume, o sărbătoare în care ne aducem aminte că, acum mult, mult timp, un copil din cer s-a născut pe pământ într-un loc numit Bethleem. În această perioadă oamenii încearcă să fie mai buni şi îşi fac daruri. Unii dintre ei merg la biserică unde se roagă împreună lui Dumnezeu pentru pace şi alte lucruri bune.

Luca citește Poveste de Iarnă – video

Cred că prezentarea de pe site-ul editurii, cea pe care am atașat-o mai sus, nu mai are nevoie de nici o completare.

Pe seară am jucat cu Luca Zap – Zarap. Este o minune de joc, de care mă leagă amintiri minunate și alături de Răzvan, pentru că el (jocul) este în casa noastră de muuultă vreme. Nu am găsit nici un link la care să vă trimit. 😦

DSC_1421DSC_1422

Acest joc amuzant poate fi jucat în mai multe moduri de doi sau mai mulți jucători. Jocul conține 13 zaruri care au inscripționate pe toate fețele litere. Fiecare literă are un punctaj. De asemenea jocul are și o clepsidră pentru măsurarea timpului de gândire și un pahar în care se amestecă literele. Se amestecă bine literele, după care se aruncă zarurile pe o suprafață plană asfel încât să se poată citi de către toată lumea partea superioară a zarurilor. Apoi se alege varianta de joc. Noi am optat pentru a scrie cuvintele pe o bucată de hârtie.

Regulamentul jocului – video

DSC_1423DSC_1425

A fost așa de frumos! Atâta zarvă și atâta implicare. Cred că se pot confecționa aceste zaruri și se pot face nenumărate variante de joc. Important este exercițiul! 🙂

Jucăm Zap – Zarap – video

DSC_1427 DSC_1430 DSC_1431img478

Încercați. Veți avea numai de învățat! Dar și de amuzat 🙂

P.S. Am primit zilele trecute o notificare în care o mămică scria că nu poate fi de acord cu cele spuse de mine, și anume că a doua carte prezentată „Poveste de iarnă”, ar fi nepotrivită pentru un copil. Motivele enumerate au fost mai multe. Nu o contrazic pentru că știu că ar fi în zadar. Personal, consider că din orice carte ai de învățat și că nu-i bine să „diseci” un text, precum ai proceda cu un corp la anatomie. Iei din el ce-ți place dar mai ales, iei aminte. E alegerea fiecăruia ce anume să citească și ce să recomande. Poți ține seama sau nu. E o chestie de gust.

Reclame