Etichete

Imagine

A venit vacanţa! Ne-am aşternut la drum. Dar nu la un drum oarecare ci un drum cu un anumit scop. Se cerea ca să ne revedem cu prieteni dragi pentru a sărbători aşa cum se cuvine, o frumoasă vârstă.

În ciuda tuturor atenţionărilor şi a codurilor ce mai aveau puţin şi acopereau spectrul întregului curcubeu, am plecat, însă a nu se citi o inconştiinţă ci o decizie luată după o cercetare amănunţită a traseului pe care urma să-l parcurgem.

Drumul a fost foarte bun, pot spune nesperat de bun şi cu excepţia unei porţiuni aflată pe final de Oituz, când am regăsit viscolul pe care-l lăsasem acasă, totul a mers strună. Priveliştea era una specifică iernii, adică munţi împodobiţi, râuri îngheţate, atmosferă glaciară.

ImagineImagineImagine

Starea de spirit în care s-a desfăşurat această deplasare nu a fost diferită faţă de alte drumuri pe care le-am făcut. Am jucat aceleaşi jocuri „de maşină”, am vorbit vrute și nevrute şi am rememorat câte clipe minunate am petrecut în deplasările noastre. Așteptam cu nerăbdare să ne revedem oamenii dragi!

DSC_4326DSC_4329DSC_4332

Am ajuns la concluzia că viaţa este lipsită de emoţii fără a avea un prieten în preajmă. De-a lungul existenţei mele am experimentat  prietenia şi ce înseamnă ea, în multe moduri. Am avut prietenii de-o vară, aşa cum am avut ocazia să cunosc persoane într-o vară, şi să rămânem prieteni. Dar nu prieteni din aceia sufocatori ci prieteni cu vibraţii şi reverberaţii la unison sau câteodată în contratimp pentru a umple un gol!

De-a lungul drumului parcurs astăzi, privind peisajul minunat ce se derula prin faţa ochilor, am avut timp să mă întreb ce anume mi-aş fi dorit să fiu. Poate un copac? Dar nu, aş fi putut sfârşi doborât pe nedrept sub toporul unuia care nu pricepe nimic din esenţa vieţii. Apoi m-am gândit la un animal din pădure, poate vreo vulpe sau o căprioara, dar nu! ar fi fost nedrept să sfârşesc așa… „Mănânc şi plâng/ Mănânc!”. Apoi mi-am spus că poate o înaripată liberă, care să scruteze lumea din înaltul cerului, dar nu! aş fi putut cădea în bătaia unei puşti.

DSC_4306DSC_4307DSC_4323

În acest răstimp, băiatul meu mai spunea câte ceva şi mă aducea înapoi cu picioarele pe pământ, confirmându-mi că nu puteam fi altceva mai bun decât mama lui şi a fratelui său. Însă am revenit iar la ce mi-ar fi plăcut să fiu și până la urmă m-am hotârat: nimic altceva în afară de Soare nu mi-aş fi dorit să fiu. Să pot încălzi pe toţi cei ce vor a fi încălziţi, să luminez pe toţi cei ce vor a fi luminaţi, să dau puterea de-a creşte celor care doresc să crească! Şi pe urmă, faptul că nu poate fi distrus, reprezintă un atu de necontestat.

Revenind la prieteni, pot spune cu mâna pe inimă că nimic nu poate înlocui o şuetă cu un om drag, nimic nu poate schimba savoarea unei cafele alături de un om discret, cu urechile ciulite la strigătele tale şi cu braţele larg deschise pentru a te prinde!

Am trecut printr-o prietenie lungă, la care am ţinut (şi trebuie să recunosc că încă mai ţin!) foarte mult…  foarte mult. Atunci când această prietenie a împlinit majoratul i-am trimis prietenei mele un mesaj în care o anunţam că, fiind majoră (ea, prietenia!) nimic nu o mai poate dărâma. Şi totuşi, a fost dărâmată! Nici acum nu înţeleg de ce şi de cine.

Nu am reuşit să-mi ostoiesc această durere nici acum, chiar dacă au trecut câţiva ani şi îmi doresc din tot sufletul, să vină şi vremea când voi putea desluşi acest naufragiu infernal.

Însă instituţia prietenie  nu are cum să moară, în ciuda tuturor piedicilor care-i sunt puse de interesele vieţii cotidiene. Drept pentru care am fost, sunt şi voi rămâne o susținătoare a acestei instituţii.

ImagineImagine

De ce aşa o pledoarie în favoarea prieteniei? Pentru a vă readuce aminte, în timpul în care desfăşuraţi minunatele activităţi alături de cei mici, să nu uitaţi de această noţiune, prietenie, şi să o cultivaţi în sufletele lor.

Iar aspectul cel mai important este acela de-a relaționa cu oamenii faţă în faţă, nu ascunşi în spatele unor monitoare, care de cele mai multe ori, din păcate, pot transmite informaţii şi sentimente complet eronate. Pentru a fi prieten cu cineva, trebuie să relaționezi faţă în faţă, nu neapărat zi de zi!

Şi aici vine în ajutor grădiniţa, şcoala, facultatea, cele care îţi facilitează acest gen de interacţiuni. Toate cu bunele şi cu relele lor, dar atât de necesare într-o viaţă de om.

Indiferent de parcursul pe care l-au avut prieteniile mele, din toate am avut de învăţat câte ceva, de toate mi-e dor, într-o măsură mai mică sau mai mare şi la o ,,curăţenie” nu aş şterge-o pe nici una. Dacă aşa a fost destinul dat de Dumnezeu de a te întâlni cu unul și cu altul, cine suntem noi să ne punem de-a curmezişul?

DSC_4331

Când am plecat de acasă termometrul arăta -20 de grade C, iar atunci când am ajuns la căsuţa prietenilor noştri, acelaşi termometru arăta 0,5 grade C.

Despre asta vorbesc eu!

P.S. Alinei şi soţului ei, Doru, doresc a le mulţumi pentru zilele minunate petrecute împreună, pentru ospitalitatea şi căldura căminului lor, pentru naturaleţea şi firescul întâlnirii. E aşa de rar în ziua de astăzi să te bucuri de lucruri normale! Despre ineditul întâmplării  şi anume, cum a petrecut Luca alături de alte 8 fetiţe, vă voi povesti în zilele ce urmează. O experiență şi un exerciţiu ce nu ştii cum este, decât dacă treci prin el!

Reclame